O şansă pentru “oamenii fără identitate” din Timişoara

Primăria încearcă să reglementeze situaţia timişorenilor fără acte care stau în case neautorizate

Kuncz TimisoaraDupă o lungă perioadă în care s-a dat din umeri, Primăria Timişoara încearcă să reglementeze măcar parţial situaţia persoanelor fără acte de identitate din zona Kuncz. Oameni confruntaţi de ani de zile cu aceeaşi problemă: nu au cărţi de identitate pentru că stau în case fără acte.

 

Un proiect ce trebuia implementat de mulţi ani

De mulţi ani se discută despre situaţia “oamenilor fără identitate” – timişoreni din zone mărginaşe, precum Kuncz, care nu posedă acte de identitate pentru că nu au documente pe casele construite ilegal în care locuiesc.

Deşi Ministerul Afacerilor Interne putea să rezolve de mult problema, prin concesia întocmirii actelor de identitate fără condiţionarea eliberării acestora de existenţa unui act valabil de spaţiu, problema a rămas să fie soluţionată tot de autorităţile locale. Un prim pas în acest sens s-a făcut recent, odată cu iniţierea proiectului „Kuncz – cartier în criză” finanţat în cadrul programului „Anul participării şi responsabilizării cetăţenilor II” gestionat de către Agenţia Naţională pentru Romi, proiect în care Consiliul Local a aprobat participarea Primăriei Timişoara, direct interesată de rezolvarea problemei. Prin programul respectiv se pot obţine fonduri pentru reglementarea situaţiei locative a comunităţilor de romi, regula fiind că aceştia pot accesa finanţare doar autorităţile locale, în parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale. Aşa că Agenţia pentru Romi va contribui financiar cu 100.000 de lei la proiectul vizând cartierul Kuncz, în timp ce Primăria Timişoara va aloca aproximativ 26.000 de lei.

În cursul lunii trecute, mai mulţi angajaţi ai Primăriei, ai Poliţiei Locale şi ai Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor, însoţiţi de reprezentanţi ai Centrului de Resurse pentru Regenerare Urbană au mers în cartierul Kuncz şi au făcut investigaţii la faţa locului pentru stabilirea situaţiei locative la 48 de adrese.

„Prin implementarea proiectului se urmăreşte asigurarea documentelor de identitate, stare civilă, iniţierea demersurilor necesare legalizării situaţiei locative a persoanelor care nu posedă documente legale de proprietate sau uz al imobilelor, precum şi conştientizarea locuitorilor privind importanţa deţinerii documentelor legale în vederea accesului la servicii sociale, de educaţie, sănătate şi ocupare. Principalul impediment în rezolvarea situaţiei locative a persoanelor din cartierul Kuncz îl reprezintă lipsa informaţiilor topografice, majoritatea informaţiilor de la Oficiul de Cadastru fiind perimate”, transmit reprezentanţii Primăriei Timişoara.

Cu această ocazie s-a ajuns din nou la concluzia că în Kuncz există în prezent clădiri amplasate haotic, ridicate fără documentaţiile tehnice necesare şi fără autorizaţie de construire. E o situaţie generată de o întâmplare din istoria Timişoarei de acum aproape 100 de ani, când, în 1920, conducerea fabricii de cărămidă Kuncz le-a permis muncitorilor de origine romă să-şi ridice case, dar fără acte de proprietate. În 1945, fabrica s-a închis, dar foştii muncitori au rămas în imobilele construite pe terenurile respective, care au fost naţionalizate în perioada comunistă. După 1990, terenul a trecut în proprietatea Primăriei.

Stefan Sandu portretFoto PNL TimisÎn cadrul proiectului, pentru stabilirea situaţiei locative legale, în zonă se vor face măsurători topometrice şi înregistrări cadastrale pe suprafeţele de teren pe care au fost construite aproximativ 174 de imobile şi 200 de persoane din Kuncz ar urma să beneficieze de suport şi de asistenţă socială, juridică şi tehnică pentru întocmirea documentelor de identitate şi stare civilă, precum şi a documentelor de proprietate sau uz pentru imobilele în care trăiesc.

O problemă încâlcită

Este greu de imaginat cum s-ar putea rezolva integral la nivel de Primărie problema “oamenilor fără identitate” din Kuncz, pentru că legea spune că, pentru emiterea cărţii de identitate, este nevoie de un act de spaţiu. Iar Primăria, oricât şi-ar dori să rezolve problema, nu poate emite autorizaţii post-factum la case construite după ureche.

„Din punctul meu de vedere, este o problemă legislativă care trebuie rezolvată în primul rând la nivelul MAI. Toţi cetăţenii României ar trebui să beneficieze de dreptul de a avea documente de idenitate, fără să fie condiţionaţi de deţinerea unor acte de spaţiu. Este anormal să se refuze luarea lor în evidenţă. Mai carmen obirsanu (1)bine să ai o evidenţă cu unele lacune decât să nu ai nicio evidenţă”, spune consilierul local timişorean PNL (fost PDL) Ştefan Sandu. Acesta apreciază că statul are mult mai mult de câştigat dacă îi ajută pe aceşti oameni să-şi facă acte de identitate.

La rândul său, avocatul timişorean Carmen Obârşanu, declară că a susţinut de-a lungul timpului cauzele unor cetăţeni din zona Kuncz care nu au acte pentru terenurile de sub locuinţe. “Prin 2005 Primăria a greşit, făcând o evaluare a zonei şi integrând la pachet toate terenurile găsite în domeniul public. Din acel moment, nu am mai reuşit să câştig procese pe acest gen de speţe. Cred că soluţia ar fi ca acele terenuri să se reîntoarcă în domeniul privat, instituindu-se ulterior drept de superficie. Este, după părerea mea, un abuz al aplicării legii în domeniul funciar”, mai spune Carmen Obârşanu.

10.000 de timişoreni fără acte

carti-de-identitateEvidenţele mai mult sau mai puţin oficiale arată că în Timişoara şi în comunele aparţinătoare trăiesc aproape 10.000 de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre acestea, care nu apar nici măcar în evidenţele maternităţilor, şi-au angajat avocaţi pentru a-şi revendica dreptul la existenţă scriptică.

Conform evidenţei Primăriei, doar în Kuncz, 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deţin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilă înscrierea la medicul de familie, găsirea vreunui loc de muncă sau încasarea unor ajutoare sociale.

Potrivit unor consilieri locali, o parte din „oamenii inexistenţi” din Kuncz au intrat abuziv în nişte spaţii care nu erau ale lor. Alţii şi-au construit case fără niciun fel de acte. Şi cercul vicios se închide, pentru că, în lipsa unor acte de spaţiu, nu-şi pot face acte de identitate. Multe dintre familiile de aici nu au nici bani pentru asigurarea alimentelor zil­nice, iar în cazul lor este o himeră des­chiderea proceselor de stabilire şi recu­perare a identităţii. Iar aceşti oameni-fantomă se înmulţesc. Este evident că într-o familie în care tatăl şi mama nu au niciun fel de acte, nici copilul nu are cum să intre în legalitate.

Reprezentanţii Prefecturii Timiş au dezbătut “chestiunile legate de emiterea actelor de identitate şi de obţinerea documentelor de proprietate în cartierul Kuncz, unde persoane de etnie romă domiciliază în acelaşi locuinţe de mulţi ani, dar nu îşi pot face acte de identitate definitive din cauza statului caselor care au fost ridicate fără autorizaţie”, păsând problema la Primărie. Astfel, Prefectura s-a spălat pe mâini, trimiţând o „adresă către Primăria Timişoara, pentru a se încerca rezolvarea problemelor legate de actele de identitate”.

Dacă la adulţi, lipsa acestor acte de identitate îi privează de posibilitatea de a beneficia de prestaţii sociale minime şi de asigurare medicală, la copii situaţia e şi mai complicată, pentru că nu pot fi şcolarizaţi, fiind condamnaţi la o viaţă la fel de rea precum cea a părinţilor.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a recunoscut că este o problemă şi a promis că va aloca fonduri, în acest an, pentru suportarea cheltuielilor aferente întocmirii actelor de identitate, măcar în cazul minorilor. Promisiune care probabil va rămâne fără acoperire, pentru că acelaşi minister nu ştie nici măcar câte persoane ar beneficia de această măsură, şi nici de unde să le ia. „În ceea ce priveşte existenţa la nivel naţional a unei evidenţe privind neînregistrarea copiilor, precizăm că instituţia noastră nu deţine astfel de informaţii”, a precizat în acest an Ministerul Muncii.

Aceasta deşi, într-o interpelare parlamentară pe această temă, se susţine că “minorii de astăzi fără acte nu vor exista practic mai târziu ca adulţi, nu vor putea să îşi întemeieze o familie sau să obţină un loc de muncă. Vor ajunge cu alte cuvinte oameni ai străzilor, asistaţi social, pentru care statul va fi nevoit să aloce anual sume importante de bani pentru a-i menţine pe linia de plutire”.

În Timiş, anual, zeci de timişeni se prezintă autorităţilor după ani buni în care au trăit fără a avea certificate de naştere sau cărţi de identitate. Sunt şi situaţii în care cei fără acte de identitate au devenit părinţi şi, ca să îşi recunoască fiii şi să îi înregistreze, trebuie să meargă în instanţă.

Procedura impune ca părinţii care nu au acte de identitate, în special mama, să îşi facă întâi certificat de naştere şi apoi buletin, să meargă în faţa judecătorului, cu probe şi martori care să ateste că este cine susţine că este. Abia apoi îşi poate înregistra copilul, pe aceeaşi cale. Procedură inaccesibilă familiilor nevoiaşe, care trăiesc de pe o zi pe alta.

Print Friendly, PDF & Email