O revendicare nesoluţionată poate împiedica dezvoltarea staţiunii Buziaş

Până când foştii proprietari nu sunt despăgubiţi, Primăria nu poate accesa fonduri pentru reabilitarea parcului

Întârzierea sau modul mai mult decât ciudat în care se rezolvă cazurile de revendicare a unor terenuri şi clădiri confiscate abuziv înainte de ‘89 creează situaţii care le dau mult de furcă autorităţilor locale. Un caz edificator este cel al Parcului Buziaş care, deşi are nevoie de o reabilitare cât mai grabnică, nu poate primi niciun leu, nici de la bugetul de stat, nici din fonduri europene, până când proprietarii săi nu sunt despăgubiţi. Dosarul aşteaptă din 2009 la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fără să fie rezolvat.

O revendicare problematică

Statiune buziasNu este niciun secret fap­tul că mai multe proprietăţi im­portante din Buziaş sunt re­vendicate de moştenitorii lui Jacob Muschong, industriaşul care, în anul 1906, a achizi­ţio­nat băile din localitate şi, ulte­rior, în jurul lor a dezvoltat una dintre cele mai importante sta­ţiuni balneare din România. Ne­poata sa, Margareta Wening, singura moştenitoare a averii de milioane de euro a indus­tria­şului bănăţean, locuieşte în Ger­mania şi a împuternicit de­legaţi care au întreprins demer­surile de revendicare, cărora li s-a dat câştig de cauză.

Urmaşii lui Muschong ar fi trebuit să recupereze, numai de la Băile Buziaş, peste 200 de hectare de teren – doar parcul aflat în centrul staţiunii are 37 de hectare –, patru hoteluri, vile de cazare şi clădirile în care au funcţionat Băile 1 şi 2. Pro­prietăţile fuseseră pierdute odată cu naţionalizarea.

Cel mai important obiectiv turistic al oraşului, parcul, care este primul pe lista de re­ven­dicări, este domeniu public şi nu poate fi, însă, retrocedat. Ca urmare a demersurilor iniţiate de Primăria Buziaş, iniţiatorii acţiunii de revendicare au accep­tat soluţia despăgubirii în echi­valent bănesc. Problema este că dosarul de despăgubire a fost depus încă din februarie 2009 la Comisia Centrală pentru Sta­bilirea Despăgubirilor, nefiind soluţionat nici până acum.

Situaţia dezavantajează au­torităţile locale pentru că, deşi Parcul Buziaş are nevoie de re­abilitare şi modernizare, Pri­măria nu poate face nimic, pen­tru simplul motiv că, până la plata despăgubirilor, parcul, fiind grevat de revendicare, nu poate primi fonduri nici de la bugetul de stat, nici din proiecte europene, finanţările nefiind acordate decât pentru obiective al căror statut, din punct de vedere al proprietăţii, este clar. “Cred că primele de­mersuri legate de revendicarea parcului au fost făcute în 2001. De a­tunci nu s-a reuşit nici pâ­nă în prezent să se rezolve si­tuaţia. Până când iniţiatorii ac­ţiunii de revendicare nu-şi pri­mesc acele despăgubiri, noi nu putem face niciun fel de inves­tiţii la parc. Cât despre proiecte europene de reabilitare, nici nu poate fi vorba, cât există aceas­tă pro­blemă legată de proprie­tate”, ne-a declarat primarul oraşului Buziaş, Alger Ilaş.

Deşi în ultimii ani au existat oportunităţi foarte serioase de obţinere a unor finanţări eu­ropene pentru reabilitarea par­cului, acestea nu au putut fi fructificate din cauza aceleiaşi situaţii. “Întrucât procedura de soluţionare a revendicării nu este finalizată, Proiectul «Mo­dernizarea şi reabilitarea Par­cului din oraşul Buziaş», depus pentru accesare de fonduri externe, în ianuarie 2008, a fost respins”, spune deputatul P.S.D. de Timiş Dorel Covaci, care a şi depus o interpelare pe a­ceastă temă la Camera Deputa­ţilor.

Colonada din parc se poate prăbuşi în unele porţiuni

Situaţia incertă legată de parc a făcut ca şi cel mai im­portant obiectiv din acest spa­ţiu verde, colonada din lemn  – o pergolă acoperită, unică în Europa pentru lungimea sa, de 510 metri, construită în stil turco-bizantin în anul 1875 – să se degradeze, fără să se poată realiza investiţii la aceasta. Promenade asemănătoare, dar mai scurte, se mai întâlnesc doar la Karlovy Vary, în Cehia, şi în staţiunea germană Baden-Baden. Pe lângă protecţia de ploaie sau ninsoare oferită pa­cienţilor aflaţi la tratament, promenada a fost gândită şi cu scop terapeutic, considerându-se că plimbarea prin aceasta are efecte curative reale anti-stres şi antiastenice, datorită ioniză­rii puternice a zonei. Din păca­te, acest monument, un simbol al staţiunii, riscă să se degra­deze până la faza în care pe unele porţiuni, să fie extrem de grea sau imposibilă o even­tuală reabilitare a lui.

Dorel Covaci aminteşte şi alte obiective de investiţii uitate de Guvern în ultimii ani. Este vorba despre promisa reabi­litare şi transfor­mare a clădirii Spitalului Buziaş în centru de recuperare pentru persoane cu boli cardiovas­cu­lare. Acest spital se dorea a fi desfiinţat în urmă cu trei ani, de­şi ar fi fost absurd ca o sta­ţiune de odihnă şi tratament să rămână fără spital.

Totodată, Primăria Ora­şului Buziaş a iniţiat demersuri în vederea demarării unui pro­iect pilot numit “Restaurarea şi reabilitarea Ansamblului Arhi­tectural Balnear Buziaş”, care urmărea, printre altele, re­stau­rarea clădirilor cu destinaţie balneară din perioada interbe­lică. Până acum s-au dat avize, s-au făcut estimări de costuri şi cam atât, proiectul fiind în analiză la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice. Depu­tatul Dorel Covaci mai spune că, deşi au existat promisiuni din partea Ministerului Turis­mului că acest proiect va face, cu prioritate, obiectul unor alocări de fonduri pentru im­plementare, nu s-a mai întâm­plat nimic.

Localnici revoltaţi

Lipsa de investiţii şi modul în care autorităţile centrale tratează Buziaşul îi revoltă şi pe localnici. “Ce fac cei din con­du­cerea oraşului ? Ei nu văd cum arată parcul, colonada, Baia 1 şi 2, vechile hoteluri lăsate în pa­ragină? Acest oraş este unic în Europa cu frumuseţile sale tu­ristice, dar parcă este o com­petiţie cine strică sau distruge cel mai mult”, “Parcul din Bu­ziaş nu mai există. Avem doar pădure în mijlocul staţiunii, iar cei care se ocupă (dacă se ocu­pă) nu cred că sunt de specia­litate sau nu au interes. Poate că se doreşte distrugerea în totalitate a ceea ce a mai rămas din ce a fost odată Buziaşul”, “Dacă nu se iau măsuri rapide, colonada nu va mai fi. Am fost azi la plimbare şi în partea cu Baia 1 e gata-gata să cadă. Chiar nu se ştie la Primărie că există o hotărâre de guvern cu privire la retrocedările par­curilor?”, “Parcul, colonada, băile, muzeul balnear, ce a mai rămas din ele? Vorbim de o staţiune izolată care nu are nici măcar acces pietonal spre gară. Oare mai poate visa buzieşanul la staţiunea de altădată?” – acestea sunt doar câteva dintre comentariile unor locuitori din Buziaş, lăsate la un material din TIMPOLIS, în care se discuta despre starea actuală a oraşului şi staţiunii.

O atitudine ciudată a autorităţilor centrale

piscina hotel parc buziasEste de neînţeles de ce pâ­nă acum autorităţile cen­trale au neglijat cea mai importantă staţiune balneară din vestul ţării. Abia în vara acestui an Bu­ziaşul a primit titlul de sta­ţiune balneoclimaterică, alături de alte patru staţiuni din Ro­mânia. Acest statut trebuia să-i fie acordat încă din 2011 când, nu se ştie din ce motive, Buzia­şul nu s-a regăsit în lista staţiu­nilor care au devenit, oficial, staţiuni balneoclimaterice. În octombrie 2011, prin hotărâre de govern, s-a decis ca, pe baza propunerilor şi hotărârilor Consiliilor Locale, precum şi a referatelor întocmite de către Institutul Naţional de Recupe­ra­re, Medicină Fizică şi Bal­neoclimatologie Bucureşti, să se acorde statutul de staţiune balneoclimatică sau balneară pentru Băile Olăneşti, Covas­na, Băile Felix, Sovata, Techir­ghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimăneşti-Că­ciulata şi Ocna Sibiului. Argu­mentaţia a fost că “aceste lo­calităţi şi areale sunt situate în zone cu factori climatici bene­fici, cu condiţii pentru asigura­rea menţinerii şi ameliorării sănătăţii şi a capacităţii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării”.

Surprinzător, Buziaşul, una dintre cele mai vechi şi mai renumite staţiuni balneo­climatice din România şi singu­ra staţiune de interes naţional din vestul ţării, care are ca pro­fil terapeutic bolile cardiovas­culare, nu a primit atunci, ofi­cial, acest statut.

Pe lângă faptul că e unica staţiune din vestul ţării cu pro­fil de tratament al bolilor car­diovasculare, Buziaşul a făcut investiţii importante în ultima perioadă pe segmentul well­ness şi spa. În prezent, staţiu­nea pune la dispoziţia turiştilor Cen­trul Spa cu piscină de dimen­siuni semiolimpice, două bazine jacuzzi de patru persoane fie­care, saună şi sală de fitness.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro