O poveste de dragoste din Banat ajunge în cinematografele româneşti în 20 iunie

Filmul „Lindenfeld. O poveste de dragoste”, de Radu Gabrea, va rula la Timişoara din 20 iunie

Lidenfeld o poveste de dragoste„Lindenfeld. O poveste de dragoste”, cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Gabrea şi care îi are în distribuţie pe actorii Victor Rebengiuc, Victoria Cociaş, Mircea Diaconu şi Ion Caramitru, va avea premiera în cinematografele româneşti pe 20 iunie, anunţă Mediafax.

 

O poveste dulce-amară, plină de nostalgie

În Frankfurt, în anul 2005, Ulrich (Ully) Winkler, preşedintele unei mari companii (personaj principal interpretat de Victor Rebengiuc, aflat la prima colaborare cu Radu Gabrea), vede la televizor un reportaj despre un fost sat săsesc din Banat. Acesta este Lindenfeld, în care Ully se născuse şi trăise până în 1945. La şase decenii după ce a fugit în Germania şi a început să facă avere, străduindu-se să-şi şteargă din memorie legăturile cu România, Ully este puternic marcat de imaginile văzute aşa că decide împreună cu Boris, vechiul său servitor şi prieten credincios, să plece în secret la Lindenfeld. Acolo o regăseşte pe Helga, iubita sa din cruda tinereţe (interpretată la maturitate de Victoria Cociaş). Ceea ce urmează este o poveste dulce-amară, plină de nostalgie, candoare şi momente tragicomice.

Povestea are loc în satul Lindenfeld (aflată în Munţii Semenic, lângă Caransebeş), o aşezare de şvabi, deportaţi de regimul comunist în Siberia, sat care acum mai are un singur locuitor.

Pe lângă distribuţie, Lindenfeld. O poveste de dragoste are şi o coloana sonoră excepţională. Este vorba de compozitorul german din secolul al XVII-lea Johann Pachelbel (unul dintre profesorii lui Johann Sebastian Bach) şi al său celebru Canon în D Major, piesă care în film apare în mai multe interpretări, cântată la mai multe instrumente.

Lindenfeld. O poveste de dragoste va avea premiera în prima săptămână de lansare în oraşele Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Piteşti, Craiova, Constanţa, Cluj-Napoca, Oradea, Timişoara, Botoşani, Piatra Neamţ şi Iaşi.

Filmul este o ecranizare a romanului Lindenfeld, al lui Ioan T. Morar, o carte care reprezintă debutul său în proză, apărută la Editura Polirom şi ajunsă deja la ediţia a III-a.

Roluri secundare jucate de tineri actori de la Timişoara

Întrebat cum a descoperit povestea filmului, Radu Gabrea a povestit: „Eu am citit cartea lui I.T. Morar şi mi-a plăcut foarte mult povestea, sâmburele ei. Prima versiune de scenariu a fost făcută de Lucian Dan Teodorovici şi Florin Lăzărescu, amândoi scriitori. Acea versiune avea pentru mine, din punct de vedere cinematografic, o problemă. Fiind o poveste de mare amploare, cu 10-12 personaje, ca să funcţioneze, ar fi trebuit să am 12 actori de talia lui Diaconu. Nu se putea realiza aşa. Atunci am fost nevoit să reinventez o restructurare a poveştii – aici fiind aportul scenaristului Adrian Lustig – şi ea sună cam aşa: plecând de la acest sat ruinat din Banat, băiatul bogătaşului vrea să-i facă tatălui său un sat nou, ca să-i dea un cadou de ziua lui”.

Pentru Lindenfeld. O poveste de dragoste, regizorul a adus foarte mulţi actori de pe scena teatrului. Radu Gabrea a spus că o mare parte din rolurile secundare au fost jucate de tineri actori de la Timişoara. „Pe «Helga tânără», (personajul principal interpretat mai târziu de Victoria Cociaş – n.r.), am găsit-o căutând printre copiii de la Timişoara. Am văzut pozele şi am zis că ea trebuie să joace. Când am ajuns aici mi-am dat seama ce şansă am avut, nu numai pentru că seamănă cu Victoria Cociaş, ci şi pentru că are o candoare şi o prospeţime incredibilă. Se numeşte Ioana Bugarin, face teatru, dar e încă elevă. Are 16 sau 17 ani. Cred că va juca şi în filmul meu următor…”, a completat acesta.

O scurtă „poveste” a lui Radu Gabrea

Radu GabreaRadu Gabrea s-a născut în 1937, la Bucureşti. În 1956 are loc o primă ciocnire a studentului în anul II la Institutul de Construcţii, Radu Gabrea, cu regimul comunist: este arestat pentru intenţia de a participa împreună cu alţi studenţi la o manifestaţie de solidaritate cu Revoluţia din Ungaria. După 9 luni de arest, acesta este eliberat şi apoi readmis la Facultatea de Construcţii, pe care a absolvit-o, devenind inginer în construcţii civile şi industriale. Câţiva ani mai târziu, se înscrie la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti.

Lungmetrajul său de debut, Prea mic pentru un război atât de mare, realizat în 1969, după un scenariu de D. R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno, în 1970, şi selecţionat în secţiunea Quinzaine des réalisateurs a Festivalului de la Cannes, în acelaşi an.

A doua ciocnire majoră cu regimul comunist are loc în 1974. Filmul său, Dincolo de nisipuri, după un roman de Fănuş Neagu, cu Dan Nuţu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta şi Gina Patrichi, este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceauşescu. Filmul a fost selectat la Quinzaine des réalisateurs, la Cannes, în acelaşi an. Cariera fiindu-i compromisă, regizorul Radu Gabrea se hotărăşte să emigreze în Germania, ţara de origine a mamei, în 1975. În cei 20 de ani petrecuţi aici, Gabrea realizează o serie de filme în limba germană, printre care şi Un bărbat ca Eva, închinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.

După Revoluţie se întoarce în România, unde regizează o serie de filme româneşti: Struma, Noro, Moştenirea Goldfaden, Cocoşul decapitat, Călătoria lui Gruber, Mănuşi roşii şi Moartea Ceauşeştilor – Trei zile până la Crăciun.

În 2002, regizorului Radu Gabrea i se acordă Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, din partea preşedinţiei României, pentru ca în februarie 2011 să primească Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro