O mega-Direcţie de Asistenţă Socială, în proiect la Primăria Timişoara

Consecventă ideii de a reconfigura fostul aparat considerat birocratic al Primăriei, echipa din fruntea Municipalităţii a venit cu o nouă propunere de modificare a vechilor structuri de asistenţă socială: încorporarea într-o mega-direcţie care să se ocupe de tot segmentul de asistenţă socială. Sindicatul intern se opune şi spune că este nevoie de dezbatere publică.

 

Încă o încercare

Retras de pe ordinea de zi în urma discuţiilor în contradictoriu de la recenta şedinţă de plen a Consiliului Local, proiectul de înfiinţare a Direcţiei de Asistenţă Socială Timişoara şi aprobarea organigramei şi a statului de funcţii pentru aceasta rămâne pe mai departe în analiză, în ciuda opunerii sindicatului din Primărie.

Ca şi în cazul organigramei, Primăria a menţionat, ca un argument al schimbării, faptul că „autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a organiza şi de a acorda servicii sociale, precum şi de a planifica dezvoltarea acestora, numai în funcţie de nevoile identificate ale persoanelor din comunitate, de priorităţile asumate, de resursele disponibile şi cu respectarea celui mai eficient raport cost/beneficiu.”

Marea problemă legată de acest proiect, care are scopul declarat de a reuni segmentul de servicii speciale, este că noua Direcţiei de Asistenţă Socială înglobează prin absorbţie o serie de structuri, care se desfiinţează ca instituţii publice cu personalitate juridică. Este vorba despre Direcţia de Asistenţă Socială Comunitară Timişoara, Serviciul pentru Protecţia Copilului şi Familiei Timişoara, Serviciul pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap Timişoara, Centrul Social de Urgenţă pentru Persoane fără Adăpost cu Cantină Socială Timişoara şi Căminul pentru Persoane Vârstnice Timişoara.

Întrucât s-au solicitat lămuriri şi clarificări pe această temă, proiectul nu a trecut la ultimul plen, dar urmează să fie repus pe ordinea de zi. „Noi nu am fost consultaţi, nu am ştiut de acest proiect decât cu câteva minute înainte de începerea şedinţei de plen. Pentru că este un alt proiect faţă de cel de acum doi ani, noi solicităm o dezbatere publică, cu toţi cei implicaţi”, spune Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Funcţionarilor Publici din Primăria Timişoara.

 

O intenţie anunţată

Imediat după alegeri, primarul Nicolae Robu şi-a anunţat intenţia de a continua procesul de reorganizare al Primăriei, transmiţând principalelor structuri din instituţie să facă sugestii privind segmentele pe care le conduc, cu scopul de a restructura radical organigrama. Primarul a cerut să se ţină cont de „achitarea în cât mai bune condiţii a misiunii de a fi a aparatului primăriei”, şi nu de interesul personal.

Reorganizarea Primăriei Timişoara s-a dorit să se înceapă din aprilie 2016, când se lua în discuţie, inclusiv în cadrul unor dezbateri publice, necesitatea reorganizării serviciilor speciale, în speţă a Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară.

Proiectul întocmit a fost respins, invocându-se faptul că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a dat aviz nefavorabil acestei reorganizări.

Pe de altă parte, în cadrul dezbaterilor publice organizate atunci, reprezentanţi ai conducerii Centrului Social de Urgenţă avertizau că sunt grave disfuncţionalităţi în actuala organizare a serviciilor speciale la nivelul Primăriei. Potrivit acestora, la adresele oficiale trimise „se lucrează fără o strategie locală şi un plan de acţiune” şi de peste 20 de ani „nu s-a mai dezvoltat niciun serviciu social din subordinea Direcţiei de Asistenţă Socială Comunitară.”

Într-un document transmis de reprezentanţii Centrului Social de Urgenţă pentru dezbaterea publică se arăta că Direcţia de Asistenţă Socială nu are niciun serviciu rezidenţial pentru adulţi şi că nu a dezvoltat servicii de zi, de prevenţie şi consiliere – centre maternale, de consiliere familială, centre after school, centre de criză pentru femei abuzate.

În acelaşi punct de vedere se mai menţiona că Timişoara are nevoie de cămine pentru bătrâni fără sprijin familial, pentru că de mai bine de 20 de ani nu s-a mai dezvoltat reţeaua de servicii destinate acestora. În plus, nu s-au dezvoltat servicii comunitare pentru persoane cu handicap. Asta, deşi Timişoara numără peste 21.920 de persoane cu handicap, bătrâni vulnerabili care au nevoie de servicii adaptate şi ocupaţionale, de recreere, de agrement şi în vederea prevenirii marginalizării sociale a acestora.

Print Friendly, PDF & Email