O asociaţie din Cluj cere retragerea titlului de doctor al Laurei Codruţa Kovesi

Asociaţia GRAUR, din Cluj Napoca, anunţă că, după un an de cercetări, este în măsură să confirme că există toate argumentele factuale care permit concluzia că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi este plagiată şi cere retragerea titlului de doctor.

 

Lumea academică şi mulţi alţi oameni de bună-credinţă sunt în continuare indignaţi de modul în care în cazul Kövesi, un organ al unei autorităţi a statului a acţionat a reuşit să ridice standardul dublu la nivel de «stat perpendicular», adică legea pentru unii, nu este legea pentru toţi. Prin aceasta, organismul consultativ a permis apariţia unei decizii prin care o teză de doctorat a unui demnitar în funcţie a fost scoasă de sub incidenţa acuzaţiei de lipsă de integritate şi a permis păstrarea unui titlu ştiinţific necuvenit de doctor în drept”, se arată în comunicatul asociaţiei GRAUR, din Cluj Napoca.

Reprezentantul acesteia, profesorul universitar Dorin Isoc, afirmă că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, „Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal”, susţinută în 2011 la Universitatea de Vest din Timişoara, sub coordonarea de prof. dr. Viorel Paşca, este plagiată.

„După un an de zile de cercetări temeinice suntem în măsură: a) să confirmăm că există toate argumentele factuale care permit concluzia că teza lui Kövesi este plagiată; b) să confirmăm că decizia elaborată de un organ consultativ al Ministerului Educaţiei a fost realizată cu rea-credinţă şi fără minimă competenţă profesională; c) să anunţăm că asociaţia GRAUR va solicita Ministerului Educaţiei anularea deciziei de ne-plagiat emise în cauză şi retragerea de îndată a titlului de doctor acordat în condiţii nelegale dnei Laura Codruţa Kövesi; d) să anunţăm că asociaţia GRAUR va solicita Ministerului Educaţiei sancţionarea tuturor persoanelor implicate în acţiunile de analiză lipsită de fundament a deciziei în discuţie; d) să anunţăm că asociaţia GRAUR va face demersurile necesare prin sesizarea organelor abilitate cu privire la obţinerea unui titlu ştiinţific garantat de stat prin declaraţia mincinoasă a dnei Laura Codruţa Kövesi cu privire la calitatea sa de autor al tezei plagiate”, se mai arată în comunicat.

Consiliul general al CNATDCU a decis, în 8 decembrie 2016, că Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în lucrarea de doctorat. Comisia de specialişti care a dat verdictul a fost formată din profesorul Vlad Constantinescu, de la Facultatea de Drept a Universităţii din Strasbourg, profesorul Claudia Ghica-Lemarchard, de la Facultatea de Drept a Universităţii din Rennes, şi conferenţiarul Radu Chiriţă, de la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş-Bolyai”, din Cluj-Napoca.

Comisia de analiză, susţine GRAUR, ar fi introdus definiţii şi idei care nu au nimic de-a face cu legea sau cu definiţia plagiatului: „Textul de lege şi definiţiile, unanim acceptate, precizează că plagiatul este preluare de fragmente ca atare sau ca parafrazare ale unui text autentic cu delimitare evidentă şi cu menţionarea explicită a autorului sau sursei. Comisia, cu de la sine putere, introduce criteriul proporţiei şi declară că «…pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4 % din teză….». Cu alte cuvinte nu se poate vorbi de «…aproape 4% din teză…», ci de cel puţin 11 autori furaţi. Orice instanţă nu vorbeşte despre «hoţ», ci numai despre fapte de furt, fapte de plagiat şi despre «făptuitor». Cu alte cuvinte în teza lui lui Kövesi se găsesc cel puţin 11 fapte de plagiat.”

Comisia de analiză mai este acuzată de GRAUR că, pentru a introduce dublul standard deplin, a inovat „plagiatul juridic mioritic”: „Potrivit acestui nou tip, nicăieri auzit de plagiat, comisia de analiză spune, în rezumat şi prin acţiune, că textele legilor, codurilor, convenţiilor internaţionale şi deciziile DIICOT pot fi preluate fără nicio responsabilitate şi introduse în orice scriere a unui jurist român care poate apoi declara că ca este autorul scrierii inclusiv a fragmentelor preluate din reglementări. Comisia omite faptul că autoarea tezei nu este scriitoare de coduri penale, de legi, de convenţii internaţionale şi de rapoarte DIICOT, ci doar o simplă doctorandă, o absolventă oarecare a facultăţii de drept, deci textul de lege la care se referă trebuie separat în mod distinct, prin delimitare şi indicarea sursei, de contribuţiile tezei care este declarată a fi a ei.

Cu această precizare nu se poate vorbi numai de 11 autori plagiaţi, ci numărul lor creşte fiindcă şi Parlamentul devine sursă păgubită prin furturile plagiatoarei. În mod paradoxal, dacă s-ar ţine seama în mod corect că şi textele reglementărilor se bucură de dreptul de nu fi furate, atunci cei 4% ar creşte chiar şi dacă acest mode de apreciere a plagiatului ar fi corectă prin aceea cale.

Potriviz asociaţiei, dacă s-ar admite că „apetitul de inovare vinovată al comisiei nu este suficient ambiţiei de a face din negru-alb”, adică introducerea sintagmei de „…plagiat-falsificare” are doar menirea de a evita în mod pseudo-savant termenul unanim uzitat de „…plagiat…”, trebuie remarcat că se vorbeşte totuşi de „…4% plagiat”…: „În aceste condiţii, există deja dovada că autoarea tezei a făcut şi a profitat de o declaraţie mincinoasă pentru a depune teza care nu-i aparţinea, pentru a solicita constituirea unei comisii de doctorat, pentru a solicita susţinerea publică a tezei plagiate. Este evident că în momentul în care a solicitat paşii procedurali de mai sus, autoarea ştia foarte bine că teza nu-i aparţine şi că prin declaraţia presupusă că teza i-ar aparţine, se produce o declaraţie mincinoasă.Astfel comisia de analiză era în situaţia în care lua la cunoştinţă de existenţa unei infracţiuni iar acţiunea firească ar fi trebuit să fie sesizarea organelor abilitate. In mod evident, comisia de analiză a evitat apelul la aplicarea legii penale de care fapta ar fi avut nevoie.”

Asociaţia GRAUR anunţă că se va adresa „autorităţilor şi reprezentanţilor „statului perpendicular”, adică acelor persoane care prin plagiat au obţinut poziţii şi avantaje materiale sau sociale şi care pot acţiona pentru descurajarea şi sancţionarea corectă a plagiatului”, amintindu-i în context pe ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu,  procurorului Codruţ Olaru, membru al CSM, inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, şi rectorului Universităţii de Vest dinTimişoara, prof. univ. Marilen Pirtea .

Dacă se va dovedi că organele statului nu sunt în stare să aplice şi să respecte aplicarea legii şi principiilor de integritate, atunci GRAUR va fi cea care va solicita în mod explicit ca Ministerul Educaţiei să dispună ca dl. Victor Ponta să redobândească titlul de doctor în drept obţinut în condiţii identice cu cele în care titlul a fost obţinut de dna. Laura Codruţa Kővesi. Este incorect ca titlul de doctor al dlui Ponta să fie anulat într-un moment ulterior demisiei sale ca prim-ministru al României deşi condiţiile sale erau identice cu cele ale dnei Laura Condruţa Kövesi în momentul în care aceasta era procuror şef al DNA”, mai transmite Asociaţia GRAUR.

Asociaţia GRAUR, din Cluj-Napoca, condusă de profesorul universitar Dorin Isoc, este proprietarul Indexului Operelor Plagiate din România, lansat la 6 februarie 2012.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro