Numărul copiilor nevaccinaţi din şcoli şi grădiniţe, necunoscut oficial

După mai multe solicitări venite din Timiş, prin care Ministerului Sănătăţii i se cerea să comunice numărul de copii nevaccinaţi din grădiniţe şi şcoli, ministerul admite că nu există date în acest sens, nici în Timiş, nici la nivel naţional.

 

Niciun fel de informaţii

Din cauza penuriei legate de asigurarea stocurilor de vaccine obligatorii, dar şi a diverselor campanii anti-vaccinare, numărul copiilor nevaccinaţi a crescut în ultimii ani.

E un lucru cu care este de acord şi Ministerul Sănătăţii, căruia i s-a cerut oficial, încă din primăvară, să precizeze numărul copiilor nevaccinaţi din şcoli şi grădiniţe. Aceste date ar trebui să existe, pentru a  se iniţia campanii de imunizare, dar şi pentru a se şti pericolul la care este expus un anumit procent din populaţia şcolară, mai ales în contextul în care în Timiş, ca zonă de frontieră, au început să vină tot mai mulţi refugiaţi neimunizaţi, şi posibil purtători ai unor boli grave.

Intuindu-se probabil că nu există suficiente date legate de evidenţa copiilor nevaccinaţi din instituţiile de învăţământ, din Timiş i s-a solicitat Ministerului Sănătăţii, la începutul lunii mai, informaţii oficiale cu privire la numărul copiilor nevaccinaţi care frecventează o instituţie de învăţământ şi care este numărul total al elevilor aflaţi în clase în care există cel puţin un copil nevaccinat.

Solicitarea de informaţii a fost depusă în 4 mai şi, în mod normal, Ministerul Sănătăţii ar fi trebuit să răspundă în cel mult 30 de zile.

După patru luni, ministerul comunică, invocând un ordin de acum 22 de ani: „Cabinetelor şcolare nu le sunt conferite atribuţii pentru colectarea unor date legate de numărul copiilor vaccinaţi / nevaccinaţi. În urma dezbaterii oublice cu tema «Legea vaccinării» a fost primită o propunere în acest sens şi va fi inclusă în textul legii”.

Din această comunicare oficială, semnată de ministrul Florian Bodog se poate vedea că astfel de date ar fi fost de aşteptat de la cabinetele şcolare. Care, la început de an şcolar, pentru grădiniţe cel puţin, cer adeverinţe legate de vaccinare. În plus, se mai poate remarca faptul că reglementarea acestei evidenţe se bazează pe un act normativ de acum 22 de ani.

 

Recuperare greu de pus în practică

În planul său de recuperare a sincopelor din planul de vaccinare, Ministerul Sănătăţii mizează pe sprijinul medicilor de familie şi al asistenţilor, adică pe sprijinul aceloraşi persoane care au fost ignorate luni de zile atunci când trăgeau semnale de alarmă cu privire la lipsa vaccinurilor.

În paralel, ministerul intenţionează să realizeze o campania naţională de informare, educare şi comunicare, privind beneficiile vaccinării, continuând să susţină că părinţii sunt principalii vinovaţi pentru epidemia de rujeolă, prin refuzul vaccinării, şi nicidecum sincopele grave în aprovizionarea cu vaccin.

Oameni politici, dar și reprezentanți ai unor ONG-uri cer autosesizarea din partea Parchetelor abilitate pentru o anchetă vizând acuzația de abuz în serviciu pentru golurile din aprovizionarea cu vaccin anti-rujeolic care au dus la extinderea epidemiei și în vestul țării.

În cazul în care o astfel de anchetă ar fi demarată, Timișul ar fi primul județ vizat, pentru că este zona cu cele mai multe cazuri confirmate. Numărul total de cazuri confirmate cu rujeolă în România este 7.282. Timișul se menține în fruntea nedoritului clasament, cu 1.167 de cazuri.

„Din fericire de peste o lună nu am mai avut cazuri de copii cu rujeolă. În majoritatea cazurilor aduse la noi, era vorba de copii care nu fuseseră vaccinaţi”, ne-a declarat medicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro