Noua versiune a Codului Muncii, cu 3000 de semnatari din Timiş, adoptată de Senat

legeDeşi iniţiativele legislative cetăţeneşti reprezintă o formă a procesului legislativ utilizată destul de mult în alte ţări, cu precădere din vestul Europei, aşa-numitele legi ale cetăţenilor nu au fost până acum o opţiune valorificată. Lucrurile s-ar putea schimba însă odată cu adoptarea de către Parlament a unei noi versiuni a Codului Muncii, realizată ca iniţiativă cetăţenească, sub coordonarea Blocului Naţional Sindical. Timişul se numără printre judeţele cu cei mai mulţi semnatari ai proiectului de lege, care a fost zilele trecute adoptat de către Senat.

 

La un pas de adoptare

Codul muncii va fi modificat semnificativ, dacă va fi adoptată iniţiativa legislativă cetăţenească. Documentul, care a trecut cu succes la începutul anului de verificările Curţii Constituţionale, prevede flexibilizarea relaţiilor de muncă şi echilibrarea raportului dintre salariaţi şi angajatori. Propunerea legislativă de modificare a Codului muncii adoptată tacit de senatori este iniţiată de Blocul Naţional Sindical, care a strâns peste 150.000 de semnături pentru această schimbare.

Timişul se numără printre judeţele cu cei mai mulţi semnatari ai acestui Proiect de lege al cetăţenilor, respectiv 2.891 de semnături, ceea ce indică faptul că există nemulţumiri pe plan local legate de dezechilibrele din relaţia angajat-patron, raportate la Codul Muncii. Straniu este că există judeţe, precum Teleorman sau Covasna, unde nu s-a strâns nicio semnătură.

“Depinde de felul în care va fi dezbătut şi votat acest proiect la Camera Deputaţilor, însă eu spun că are şanse mari de a fi adoptat. Şi dacă nu va fi adoptat, inclusiv în Timiş cetăţenii ar trebui să-şi întrebe parlamentarii de ce nu respectă voinţa poporului. Este prima iniţiativă cetăţenească de acest fel, generată tocmai de faptul că de fiecare dată parlamentarii la care am apelat pentru a aduce modificări le chestiunile dezechilibrate din Codul Muncii au refuzat sau s-au eschivat”, spune Victor Stan, preşedintele BNS Timiş.

Liderul sindical timişean susţine că şi celelalte confederaţii sindicale s-au raliat la această iniţiativă, fără a întreprinde însă, faptic, mai nimic. “Dacă vom avea succes, cu acest demers, vom înainta spre adoptare şi alte iniţiative cetăţeneşti, cum e cea de modificare a prevederilor legislative care transformă Inspectoratul de Muncă într-o agenţie controlată politic”, adaugă Victor Stan.

Modificări importante

“Proiectul depus de BNS are şanse să devină lege şi să modifice astfel actualul Cod al Muncii, un act normativ care afectează negativ drepturile şi interesele lucrătorilor şi pe care negocierile cu partidele aflate pe rând la putere şi în opoziţie nu au reuşit să îl clintească şi să îl pună în acord cu normele europene şi internaţionale”, mai spun reprezentanţii BNS.  

Iniţiatorii proiectului doresc reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi, mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani, abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii, dar şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă, în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere.

Documentul urmăreşte şi o nouă viziune în selectarea personalului, iniţiatorii precizând că, în România, selecţia se face mai cu seamă pe criterii ce ţin de afinităţi, de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase. Totodată, documentul elaborat de BNS prevede modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat.

Din mai 2011 şi până în prezent nu s-au adus corecţii majore Codului Muncii, în ciuda faptului că au existat numeroase întâlniri şi negocieri între cele trei părţi, respectiv sindicate, patronate şi Guvern şi în ciuda faptului că s-au schimbat polii de putere politică şi exista un acord scris care făcea o prioritate din modificarea Codului Muncii.

Conform prevederilor legale, iniţiativa legislativă poate aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele ţării. O condiţie cumulativă este ca în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.

Print Friendly, PDF & Email