Muzeul de Artă din Timişoara va găzdui expoziţia artistei Marina Bejan, Norii. Între două geometrii.

Vernisajul expoziţiei Norii. Între două geometrii va avea loc vineri, 1 septembrie, de la ora 18, la etajul I al Palatului Baroc. Cuvântul de deschidere îl va avea criticul de artă Pavel Șușară.

Expoziţia va putea fi vizitată până în 24 septembrie, de marţi până duminică, între orele 10 şi 18.

Figurarea norilor ca imagine și istorie a interiorității, spune artista Marina Bejan – laureată cu Menzione speciale della Giuria, la Biennale Internazionale d’Arte contemporanea la Florența – conduce la conceperea spațiului în contexte diferite de cel al lumii noastre fizice. Astfel, adaugă ea, „topologia, geometrie care merge până la dimensiunea a patra, în care spațiul și timpul sunt conținute simultan, surprinde spațiul particular al deformărilor prin transformări continue, fără ruptură sau lipire a suprafețelor și volumelor. Teoria nodurilor, curbe  autointersectante, în care suprafața devine volum, este unul din clasamentele acestui tip de spațiu ca studiu de grup. Prin banda lui Moebius, ca actant principal, psihanaliza lui Jacques Lacan regăsește expresia vizual-constructivă a spațiului interiorității. Traversată de mișcare, suprafața produce istorie permițând cuvântul și ieșind din atemporalitatea structurii. Fantasma se definește ca trecere de la suprafață la noduri. Răsucirea suprafeței permite timpul, subminând spațiul cotidian al reprezentării. Tăierea poate da seama de actul analitic, în mod esențial interpretare.”

Maria Bejan a studiat pictura la Facultatea de Arte Plastice din cadrul Universității de Vest Timișoara, în clasa profesorului Romul Nuțiu. A obținut doctoratul cu lucarea Spațiul în pictură. Suprafața picturală într-o sintaxă a imaginarului.

„Materie imaginantă prin excelență, căutare mai mult decât consistentă, irelevanță materială care își caută forma prin mișcare și dă corp vidului în spațiu, aidoma gândirii ce se pierde pe măsură ce se construiește, de la fantasma monștrilor până la scriitura hieroglifelor, «Norii» au susținut dintotdeauna o reverie aparte a interiorității prin puterea lor de a contrazice ordinea. Captarea acestei fascinații în pagina picturală reclamă o înțelegere a spațiului și a construcției lui pe pânză, care să le susțină natura. Punctul fix de observație, precum și descrierea obiectului, probe impuse de formula perspectivei renascentiste dezvoltate în planul euclidian, imitare a lumii exterioare, duc la anularea efectelor de mișcare – esență a acestei magii”, spune Hubert Damisch, în Théorie du nuage.