Noi sume fabuloase pentru alte S.F-uri de pe E-guvernare

Deşi s-au cheltuit la nivel central sume fabuloase pentru conceptul de e-guvernare, adică dezvoltarea de platfome virtuale ce ar fi trebuit să asigure servicii de relaţionare şi mediere între cetăţeni şi instituţii, rezultatele sunt extrem de slabe la nivel local. Pe cel mai scump portal public, e-Romania.ro, Timişul e aproape inexistent, având prezentări laconice şi trimiteri către site-urile instituţiilor locale.

 

Alte studii, alţi bani

Deşi în alte zone ale sectorului public Curtea de Conturi a fost extrem de prezentă, un audit care să lămurească oportunitatea şi rezultatele alocării unor sume uriaşe pe abstractul concept de e-guvernare nu s-a realizat în ultimii ani.

Poate de aceea, în acest sector continuă să se aloce sume uriaşe, fără explicaţii legate de oportunitate şi obiective finale. La începutul anului, oficialii Ministerului Comunicaţiilor anunţau că vor să investească aproximativ 2,5 milioane euro pe consultanţă, studii, analize şi formare profesională în domeniul e-guvernare, printre obiectivele contractului numărându-se şi elaborarea unei propuneri e-Romania de politică publică în domeniul e-guvernării.

Aceasta, deşi există experienţa nu foarte fericită din trecut, cu proiectul e-romania, care a generat unul dintre cele mai scumpe portaluri publice existente vreodată, www.portaleromania.ro, cu un cost iniţial de peste 12 milioane de euro. Ceea ce înseamnă că inclusiv portalul e-romania va mai înghiţi sume fabuloase doar pentru studii de consultanţă, deşi, până în prezent, dacă este să se facă o raportare la utilitatea sa locală, este o investiţie cu o utilitate extrem de discutabilă. Aceasta deşi, în urma unui audit, s-a avertizat de anul trecut ca la Ministerul Comunicaţiilor 132 de proiecte si studii in valoare de peste 24 milioane de euro stau şi în prezent neutilizate.

 

Un răspuns ambiguu

Deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă a solicitat informaţii pe această temă, menţionând că la sfârşitul anului 2016 a fost predat către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale studiul despre elaborarea modelului de arhitectură guvernamentală integrată IT, scopul studiului fiind stabilirea infrastructurii de e-guvemare: „Studiul final, deşi a fost recepţionat, nu a fost publicat pe pagina de internet a ministerului şi nu este clar cum va fi utilizat efectiv”.

Având în vedere proiectul nou, care face obiectul unei licitaţii publice în valoare de 2,5 milioane de euro şi care prevede elaborarea unui document de politică publică, parlamentarul timişean a cerut să se prezinte justificarea necesităţii unui al doilea studiu în domeniul e-guvemării.

În răspunsul furnizat, Ministerul Comunicaţiilor nu neagă faptul că nu a publicat integral studiul anterior şi spune doar că „analizele şi evaluările achiziţionate şi/sau elaborate de către MCSI în anii anteriori nu sunt asimilabile serviciilor vizate de licitaţia proiectului despre care este vorba în prezent. Cu alte cuvinte, dat fiind faptul că proiectul vizează un alt set de nevoi decât proiectele anterioare, studiul este fundamentat pe un caiet de sarcini diferit.”

Ca atare, banii vor fi cheltuiţi în continuare pe acelaşi sector al e-guvernării, despre care Ministerul Comunicaţiilor afirmă că, contrar afirmaţiilor din presă, „nu are legătură cu proiectul eRomânia”, deşi obiectul este cam acelaşi – „servicii de consultanţă studii, analize, evaluări şi formare în domeniul e-guvernare.”

 

Un site de nota 3,72 şi zeci de milioane de eruo

În 2014, echipa Gala Premiilor eCommerce a realizat un mini-audit al portalului e-Romania, considerat un ax principal al strategiei de e-guvernare, media generala obţinută de site fiind de doar 3,72 puncte din maximum 10.

“e-Romania nu este un website care să se ridice la nivelul aşteptărilor şi, mai ales, al investiţiei în proiect, iar acest lucru a rezultat în urma unei analize sumare a site-ului. Cel mai grav este că proiectul, în stadiul actual, nu îşi atinge sub nicio formă scopul declarat în titlu: acela de a fi un portal al democraţiei participative, fapt care presupune interacţiune constantă cu utilizatorul”, declara Andrei Radu, fondatorul Galei Premiilor eCommerce.

“Site-ul e-Romania nu respectă nici măcar legislaţia dată de însuşi Ministerul Societăţii Informaţionale care cere date complete de identificare ale oricărui site, asta pentru a nu mai vorbi de zona de protecţie a datelor personale sau de obligaţiile de accesibilitate a unui site ce aparţine administraţiei publice. În acest moment, site-ul eRomania nu ar trece de criteriile minimale de eligibilitate pe care le avem la Trusted.ro”, preciza tot atunci Bogdan Manolea, un alt auditor, director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet.

Autorii auditului au trimis raportul Ministerului pentru Societatea Informaţională, pentru rezolvarea problemelor identificate majore de protecţia vieţii private şi a securităţii. Au primit mulţumiri pentru contribuţie şi o reacţie standard: “datele au fost trimise către proiectantul portalului spre analiză şi s-au iniţiat consultări cu acesta vizând concluziile raportului şi oportunitatea adoptării acestora.”

Între timp, părerea auditorilor nu s-a schimbat. Ei spun că, raportate la costuri, rezultatele nu se văd. „Nu ştiu de ce nu s-a făcut un audit public serios pe acest segment. Este vorba poate şi de o lipsă de expertiză, dar asta nu absolvă cu nimic vina faptului că se cheltuie bani aiurea”,  ne-a declarat Bogdan Manolea.

 

Rezultate „abstracte”

Pe 23 decembrie 2013 a fost lansat spre testare publică website-ul www.portaleromania.ro, cel mai scump website. Fostul Minister pentru Societatea Informaţională transmitea că “e-România reprezintă un portal de relevanţă naţională, proiectat să cuprindă cel mai amplu conţinut informaţional despre România, un spaţiu de dezbatere şi interacţiune între cetăţeni şi autorităţile publice, precum şi o platformă colaborativă între funcţionarii din întreaga administraţie publică”.

Cu toate acestea, informaţiile legate de vestul ţării sunt puţine şi pot fi găsite, într-o formă mult mai bună şi completă, pe site-urile Consiliului Judeţean Timiş şi al Primăriei Timişoara.

La secţiunea rezervată Timişului, apare o descriere laconică – “Este regăsit în partea de vest a ţării, în regiunea Banat şi este cel mai mare judeţ al ţării după suprafaţă” – şi o listă simplă cu rezervaţii naturale şi zone protejate din judeţ.

La aplicaţiile disponibile pentru Timiş apar doar două – depunerea de reclamaţii la ANPC online şi achitarea online a obligaţiilor la stat şi a altor tipuri de plăţi către stat, care e un  link spre un alt site public – ghiseul.ro.

Cât despre noutăţi, site-ul consemnează că nu există noutăţi locale.

Cel mai mare oraş din vestul ţării, Timişoara, este prezentat în zece rânduri. Nimic însă nici despre intrarea în competiţia pentru câştigarea statutului de capitală culturală europeană.

Cât despre aplicaţiile accesibile timişorenilor pe site, toate sunt trimiteri către site-ul Primăriei. Iar la rubrica rezervată ştirilor din zonă, portalul anunţă că „Nu există noutăţi locale.”

Şi apare întrebarea firească: ce aduce nou portalul de opt milioane de euro? Ministerul pentru Societatea Informaţională susţine că informaţiile cuprinse în acest portal, la momentul lansării, reprezintă doar punctul de plecare, acestea urmând a fi actualizate şi diversificate de către autorităţile publice şi comunităţile locale.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro