O decizie recentă luată la nivelul Ministerului Finanţelor, de a muta sediul Direcţiei Vamale din Oradea la Cluj Napoca, readuce în actualitate discuţiile mai vechi legate de posibilitatea coordinării structurilor vamale vestice de la… Craiova. Sindicatele spun că, în această perioadă, nimic nu este exclus.
Noi schimbări
Un val de proteste, nu doar la nivelul sistemului vamal, a generat decizia recentă a Guvernului de a muta sediul Direcţiei Vamale care funcţiona la Oradea la… Cluj Napoca. Această mişcare a făcut şi obiectul mai multor interpelări recente la nivelul Guvernului, în care se arată că toate sediile Direcţiilor Regionale Vamale care au birouri vamale de frontieră, cum ar fi Timişoara, Iaşi, Galaţi, ori Craiova, se află în oraşele cele mai apropiate de graniţă. În plus, se mai arată, mutarea sediului la peste 150 de kilometri de frontiera cu Ungaria ar provoca mari disfuncţionalităţi în activitatea Direcţiei Vamale, prin faptul că patru din cele cinci mari antrepozite fiscale mari cu produse accizabile din zona de nord-vest se află în judeţul Bihor, şi niciunul în Cluj, cresc foarte mult cheltuielile cu deplasarea angajaţilor şi este foarte greu să faci controale inopinate de la 150 de kilometri de frontieră. În ciuda acestor proteste, Ministerul Finanţelor a rămas pe poziţii, precizând, printre altele, că exercitarea atribuţiilor Direcţiei Vamale nu este dependentă de proximitatea faţă de frontieră.
În aceste condiţii, se redeschide şi discuţia mai veche legată de subordonarea structurilor vamale din vestul ţării către o Direcţie Regională cu sediul la Craiova.
O subordonare similară a fost realizată la CFR Marfă, unde aşa-zisa regionalizare – împărţirea companiei pe patru sucursale – a dus la desfiinţarea Regionalei CFR Marfă Timişoara. Măsura a fost luată, deşi au existat încă de atunci controverse şi mari rezerve legate de această permutare. Traficul feroviar de marfă este coordonat acum, în linii mari, de Sucursala Banat – Oltenia care are sediul în Craiova, pe plan local existând doar un Centru Zonal de Marfă, care are un rol secundar şi minor. Această reorganizare a fost greşită şi nu a avut efecte pozitive asupra activităţii CFR Marfă, fiind una dintre măsurile care au dus la pierderi şi ineficienţă. În 2010, când avea loc comasarea Regionalelor companiei, mişcare în urma căreia Regionala CFR Marfă Timişoara s-a desfiinţat şi traficul de marfă din vestul ţării a ajuns să fie coordonat de la Craiova, reprezentanţii CFR precizau că motivele care au condus la aceste măsuri organizatorice sunt generate de “volumul prestaţiilor şi de modul în care sunt localizate pieţele de transport. De asemenea, s-a avut în vedere şi criteriul de reprezentare teritorială”.
Argumentaţia nu pare să stea în picioare, întrucât vestul ţării are un trafic de marfă intens, iar localizarea pieţelor de transport era de natură să favorizeze Regionala Timişoara, dată fiind legătura directă şi rapidă cu statele vest-europene. Ulterior, într-o analiză parlamentară a acestei “Mişcări strategice” s-a menţionat că “reorganizarea CFR Marfă în patru sucursale a condus la haos şi rivalităţi nedorite la nivelul structurilor, îndepărtarea informaţiilor de factorii de decizie, aşa cum s-a realizat în Regionala Banat – Oltenia, unde flota cea mai mare este la Timişoara şi conducerea, la Craiova”.
O schimbare similară la nivelul structurilor vamale nu are avea cu siguranţă efecte mai bune, pentru simplul fapt că este extreme de greu de coordonat de la distanţă o activitate vamală complexă, precum cea din Timiş.
Sindicatele: “Orice e posibil”
Structurile sindicale din sistemul vamal confirmă faptul că au existat zvonuri în ultima perioadă cu privire la o nouă “regionalizare” a structurilor vamale. “Există informaţii în acest sens, dar sunt greu de confirmat sau infirmat. Oricum, conducerea ANAF a precizat că procesul de reformă la nivelul structurii nu s-a realizat nici pe jumătate, deci ne putem aştepta la orice. Aceasta deşi în urma rerganizărilor recente, s-au desfiinţat structuri care apoi au trebuit reînfiinţate, în urma solicitărilor OLAF. Orice modificare ar trebui să se vadă, cu efecte pozitive, în încasări. Dar dacă facem schimbări de două-trei ori pe an, doar de dragul schimbării, atunci nu ar trebui să ne aşteptăm la nimic bun”, spune Voinea Negoiţă, vicepreşedinte al Sindicatului Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex”.
Ultimele comentarii