Noi locuri de cazare în instituţiile de detenţie, necesare şi în Timiş

Penitenciar gratiiPlanurile mai vechi de scoatere a Penitenciarului Timişoara în afara oraşului, prin construirea unei noi unităţi de detenţie, mai mare şi mai apropiată de standardele europene, ar putea fi urgentate de planurile Ministerului Justiţiei. Care, timp de 30 de zile, aşteaptă sugestii de la cetăţeni pentru creşterea graduală a locurilor din unităţile de detenţie, considerând că graţierea nu este o soluţie.

 

Aproape 10.000 de locuri necesare la nivel naţional

Pe considerentul că graţierea sau amnistia nu reprezintă soluţii viabile, dându-se exemplul Cehiei unde 24% din persoanele care au beneficiat de legea graţierii colective in anul 2013 au recidivat, Ministerul Justiţiei intenţionează să ia măsuri pentru creşterea gradual a capacităţii unităţilor de detenţie, nevoile actuale fiind de peste 10.000 de locuri.

În urma unei ample consultări publice, cetăţenii sunt invitaţi să vină cu idei şi propuneri concrete, pentru rezolvarea acestei probleme care s-a acutizat în ultimii ani.

„Ministerul Justiţiei urmăreşte astfel crearea unei platforme prin care societatea civilă să exprime puncte de vedere cu privire la unele opţiuni identificate de Ministerul Justiţiei în vederea îmbunătăţirii efective şi sustenabile a condiţiilor de detenţie ce includ şi supraaglomerarea”, spun reprezentanţii Ministerului Justiţiei.

Conform acestora, sistemul penitenciar din România are o capacitate de 18.826 de locuri, iar raportat la numărul de persoane aflate în custodie (28.234 la 30 iunie 2016), deficitul este de 9.408 locuri. Standardele Consiliului Europei impun patru metri cubi pentru cei aflaţi în regimurile închis şi de maximă siguranţă şi şase metri cubi pentru cei aflaţi în regim deschis si semi-deschis.

Conform planului Ministerului Justiţiei, se intenţionează sporirea capacităţii de cazare din închisori cu 10.850 de locuri, până în 2023. Măsura ar implica inclusiv creşterea numărului de penitenciare de la 44 la 46, prin construirea a doua noi centre de detenţie, precum şi modernizarea a 1.651 de locuri.  

În prima etapă a acestui program (2016-2017) se vrea amenajarea a 875 de locuri noi (la Bacău, Rahova, Codlea, Craiova, Gherla, Găeşti, Oradea Satu-Mare, Slobozia, Timişoara, Târgşor, Târgu-Mureş, Tulcea,  Buziaş şi Târgu Ocna.)

În etapa a doua, între 2018 şi 2020, se doreşte obţinerea a 7.520 de locuri noi (în toate unităţile cu excepţia penitenciarelor Bacău, Oradea, Satu Mare, Slobozia, Timişoara şi Tulcea), iar în etapa a treia (2021 – 2023) se intenţionează obţinerea a 2.500 de locuri noi prin construcţia a două penitenciare noi, în locaţii care încă nu sunt stabilite.

Consultarea publică pe care Ministerul Justiţiei o doreşte pe această teamă va fi susţinută pe plan local şi printr-o serie de întâlniri regionale la Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova şi Bucureşti cu parteneri instituţionali si organizaţii neguvernamentale.

“Noi am avut constant sesizări de la persoane aflate în detenţie la Penitenciarul Timişoara. Unele vizează condiţiile de detenţie, altele se referă însă la dreptul la tratament medical sau dreptul de a primi pachete”, ne-a declarat Roxana Marcu, expert coordonator al Biroului Teritorial Timişoara al Avocatului Poporului.

 

Suprapunere cu planurile de “externalizare” a Penitenciarului Timişoara

Aceste planuri de creştere a capacităţii de cazare s-ar putea suprapune pe plan local cu intenţiile vehiculate în ultimii ani de scoaterea a penitenciarului din oraş, prin construirea unei noi unităţi de detenţie. Anul trecut, la şedinţa Camerei Deputaţilor în care s-a discutat Legea bugetului, printre puţinele amendamente privitoare la Timiş susţinute în plen a fost şi cel care prevedea externalizarea Penitenciarului Timişoara. Astfel, un deputat care nu e de Timiş, ci de Satu Mare, Andreea Paul, a propus suplimentarea bugetului Ministerului Justiţiei cu suma de 22,5 milioane de lei pentru construcţia unui nou penitenciar în afara Timişoarei. Amendamentul a fost respins cu 30 de voturi “pentru” şi 119 “împotrivă”, deşi de ani de zile, şi pe plan local şi central se vorbeşte despre oportunitatea şi necesitatea acestui proiect. Despre mutarea Penitenciarului Timişoara în afara oraşului s-a discutat destul de mult, inclusiv în perioada campaniei electorale, actuala conducere a Primăriei continuând să susţină acest proiect ca unul prioritar pentru oraş. După adoptarea succesivă a bugetelor anuale, când Timişoara nu a primit bani de la Guvern pentru niciuna dintre investiţiile promise electoratului, a devenit clar faptul că acest proiect nu se va materializa nici măcar prin alocare de fonduri pentru documentaţiile preliminare. Totuşi, Primăria nu este dispusă să renunţe la idee.

Petiţii s-au făcut şi la Primării şi pe diverse portaluri de administraţie pentru externalizarea Penitenciarului.  „Domnule primar, vă rog să scoateţi penitenciarul afară din oraş. Puşcăriaşii ocupă unul dintre cele mai bune terenuri din oraş. Vă rog să îi mutaţi în afara oraşului şi să folosiţi acel teren la ceva folositor timişorenilor care vă plătesc impozitele”, se menţiona într-una din aceste petiţii.

Primarul Nicolae Robu a răspuns că este de acord, dar menţiona că, pe de o parte, aceasta este o decizie ce trebuie luată la nivel central, iar, pe de altă parte, o vorba şi despre transferul către Timişoara al terenurilor respective. „Am avut o întâlnire cu parlamentarii, cărora le-am transmis o listă cu solicitările noastre pentru Timişoara şi unul dintre puncte era şi mutarea penitenciarului afară din oraş. Din păcate, nu s-a rezolvat nimic deocamdată, dar eu nu voi renunţa la această idee”, a mai răspuns edilul Timişoarei.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro