Niciun proiect pentru rezervaţiile naturale degradate, din Timiş

Rezervatie SatchinezDeşi Timişul este unul dintre judeţele afectate de poluare industrială masivă, iar Timişoara este indicată ca unul dintre cele mai prăfuite oraşe europene, proiectele de mediu implementate pe plan local rămân foarte puţine, şi, o parte, au nişte termene de implementare extrem de strânse.

 

Multe proiecte cu implementare 0%

La solicitarea Parlamentului, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice  a făcut publică o listă a proiectelor implementate cu fonduri europene nerambursabile în Timiş. Lista, nu foarte stufoasă, cu prinde destule proiecte la care stadiul de implementare în momentul de faţă este extrem de redus.

Astfel, lista începe cu proiectul de „Extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare din judeţul Timiş”, care prevede tratarea şi distribuţia apei potabile, precum şi tratarea şi colectarea apei uzate pentru 11 unităţi primării, şi care acoperă zece aglomerări – Buziaş, Ciacova, Deta, Făget, Gătaia, Jimbolia, Recaş, Săcălaz, Sânnicolau Mare şi Timişoara. Stadiul fizic de realizare al acestui proiect este de 36,37%.
Următorul pe listă este celebrul proiect legat de „Sistemul de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Timiş”, prin care s-a realizat Deponeul de la Ghizela, proiect la care data scadenţei este la finalul acestui an, şi din care s-a realizat 75%. Cel mai bine se stă la proiectul derulat de ani buni la Colterm, ce vizează retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare, pentru conformarea la normele de protecţia mediului privind emisiile poluante în aer. Aici data finalizării este 31 decembrie 2014, însă stadiul fizic al proiectului este de 95,58%.

După care urmează lista proiectelor într-un stadiu incipient de realizare. Astfel, pentru proiectul „Elaborarea planului de management integrat pentru Lunca Timişului şi Pădurea Macedonia”, deşi contractul de finanţare s-a semnat în noiembrie 2011, stadiul fizic de realizare este de doar 3,77%. E, oricum, mai bine decât proiectul de Refacere consolidări canal Bega, la care stadiul fizic al realizării, indicat de Ministerul Mediului este de 0%. Şi în exact acelaşi stadiu e indicat şi un proiect similar din judeţ – „Regularizarea pârâului Pogăniş şi a afluenţilor pe sectorul Brebu – confluenţă râu Timiş, la care s-a semnat contractul pe 30 octombrie 2013.

Niciun proiect pentru ariile protejate

După cum se poate observa, în această listă de proiecte de mediu cu fonduri europene, mai mult decât modestă raportată la un judeţ de mărimea Timişului, nu se regăseşte nici măcar un singur proiect destinat rezervaţiilor şi ariilor protejate din Timiş, deşi multe sunt într-un stadiu avansat de degradare,

În Timiş există habitate naturale pentru care, în ultimii ani, nu au mai fost alocate niciun fel de fonduri pentru protejare şi conservare. Deşi există un parc natural, 14 rezervaţii şi monumente ale naturii de interes naţional, patru arii naturale protejate de interes judeţean, 19 situri de interes comunitar şi 11 arii de protecţie specială avifaunistică, o bună parte dintre ele sunt ale nimănui. Oficial, multe dintre ele nu sunt administrare de nimeni, făcând obiectul unui ping-pong între administraţia centrală şi cea locală.

Agenţia pentru Protecţia Mediului realiza în urmă cu ceva timp un top al celor mai degradate habitate naturale, clasament condus de către Rezervaţia Ornitologică de la Satchinez, pentru care, culmea, începând din anii ’90 s-au cheltuit sume imense din finanţări europene pentru protejarea şi amenajarea zonei. Probabil că finanţatorii acestor proiecte ar fi şocaţi să vadă ce s-a ales de eforturile lor şi de sutele de mii de euro investiţi în zonă.

Alături de Rezervaţia de la Satchinez, lista ariilor protejate din Timiş afectate de degradare este completată de Pădurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele de la Igriş, Lunca Pogănişului şi zona de luncă a Mureşului. La acestea se adaugă alte arii protejate care necesită reabilitare: arboretumul de la Bazoş (cu specii exotice), acumularea de apă de la Murani – Pişchia (renumită pentru fauna diversă: fazani, cerbi lopătari, mistreţi, păuni, specii de păsări rare, cum ar fi barza neagră), parcul Buziaş sau lacul Surduc. Agenţia pentru Protecţia Mediului a mai remarcat degradarea accentuată a pădurilor din zona Nădrag şi degradarea zonei fosilifere Rădmăneşti (cu specii rare de moluşte şi gasteropode).

„Primăriile nu par interesate să dezvolte acest gen de proiecte, preferând, dacă reuşesc să acceseze fonduri europene, proiectele pentru infrastructură”, spune Sretko Milanovici, biolog muzeograf la Secţia de Ştiinţele Naturii a Muzeului Banatului. Tocmai de aceea, Ministerul Mediului, prin structurile sale, ar fi trebuit să se ocupe de implementarea unor astfel de proiecte.

image_pdfimage_print

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro