În urma unor campanii de presă, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale și Persoanelor Vârstnice a promis că va lua măsuri pentru reglementarea situaţiei oamenilor care nu au acte de identitate şi nu pot beneficia de nicio formă de integrare sau asistenţă socială, începând cu minorii. Nu se ştie de unde vor începe oficialii ministeriali, atâta vreme cât nu se ştie nici măcar numărul oamenilor care, raportat la registrele evidenţei populaţiei, nu există. Şi în Timiş numărul estimat variază între 4.000 şi 20.000, în funcţie de cât de optimiste sau pesimiste sunt calculele făcute probabil „din pix”.

Promisiuni şi cam atât

A fost nevoie de o campanie televizată legată de „copiii fără identitate” pentru ca Ministerul Muncii să-şi aducă aminte de o problemă care a trenat şi s-a agravat de la an la an: cea a oamenilor care scriptic nu există. Sunt români care nu au acte de identitate, întrucât nu dispun de banii necesari pentru a realiza demersurile administrative necesare sau nu au un act de spaţiu valabil – condiţie pentru eliberarea unei cărţi de identitate. Şi dacă la adulţi, lipsa acestor acte îi privează de posibilitatea de a beneficia de prestaţii sociale minime şi de asigurare medicală, la copii situaţia e şi mai complicată, pentru că nu pot fi şcolarizaţi, fiind condamnaţi la o viaţă la fel de rea precum cea a părinţilor.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a recunoscut că „e o problemă” şi a promis că va aloca fonduri, în acest an, pentru suportarea cheltuielilor aferente întocmirii actelor de identitate, măcar în cazul minorilor. Promisiune care probabil va rămâne fără acoperire, pentru că acelaşi minister nu ştie nici măcar câte persoane ar beneficia de această măsură, şi nici de unde să le ia. „În ceea ce priveşte existenţa la nivel naţional a unei evidenţe privind neînregistrarea copiilor, precizăm că instituţia noastră nu deţine astfel de informaţii”, a declarat ministrul de resort, Rovana Plumb, la o interpelare oficială. Autorul interpelării, deputatul Cornel-George Comşa spune că, „deşi oficial nu există date statistice privitor la numărul copiilor şi adulţilor din România care nu au documente de identitate, se pare că, din anumite informări, aceştia sunt de ordinul zecilor de mii la nivel naţional”.

În opinia acestuia, perpetuarea situaţiei acestor copii şi chiar adulţi fără documente de identitate este extrem de dăunătoare viitorului societăţii româneşti, fiind un pericol la fel de mare precum scăderea natalităţii. Parlamentarul susţine că „minorii de astăzi fără acte nu vor exista practic mai târziu ca adulţi, nu vor putea să îşi întemeieze o familie sau să obţină un loc de muncă. Vor ajunge cu alte cuvinte oameni ai străzilor, asistaţi social, pentru care statul va fi nevoit să aloce anual sume importante de bani pentru a-i menţine pe linia de plutire.”

Necunoscute oficiale şi în Timiş

Numărul persoanelor fără acte din judeţ reprezintă o necunoscută şi în Timiş, neexistând niciun fel de date în acest sens la nivelul Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor Timiş, instituţie aflat[ în subordinea Consiliului Judeţean.

Mergând pe fir poţi găsi o serie de date, probabil reprezentând doar vârful aisbergului, în evidenţele Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş. Aici, în cea mai recentă Diagnoză a problemelor sociale la nivelul judeţului Timiş există o situaţie cu minorii fără acte, întocmită pe baza „datelor raportate de autorităţile publice locale care au răspuns solicitării pe acest segment de populaţie”. Adică, pe baza informaţiilor primite de la primăriile care au catadicsit să dea un răspuns, lucru de natură să sugereze că aceste date nu reprezintă decât o mică parte a tabloului general. Astfel, studiul indică faptul că „a fost înregistrat un număr de 329 copii fără acte de identitate, distribuţia fiind următoarea: în mediul urban un număr de 205 copii fără acte de identitate, din totalul de  68.879 copii, iar în mediul rural un număr de 124 copii din totalul de 56.052 copii.”

Potrivit aceloraşi evidenţe, Otelec  este „polul” copiilor fără identitate – raportat la totalul minorilor – respectiv 23 de copii, reprezentând 6,78% din totalul copiilor din comunitate. Nici pe la oraşe precum Lugoj nu se stă cu mult mai bine, Primăria indicând că există 171 de copii fără acte, reprezentând 2,24% din totalul copiilor din comunitate.

„Din analiza datelor, se constată că numărul copiilor fără acte de identitate reprezintă un procent de 0,26% din numărul total de 124.931 de copii aflaţi pe raza judeţului Timiş” spune studiul bazat, după cum se recunoaşte oficial, pe date parţiale.

Conform aceluiaşi document, raportat la adulţi, la nivelul judeţului numărul total al persoanelor fără act de identitate ar fi de 8.085 persoane – 4.943 persoane în mediul urban şi 3.142 la oraş.

Timişoara este indicată ca având numărul maxim de adulţi fără acte – 3.464 , adică1,12% din totalul populaţiei din comunitate, iar Făgetul, cu numărul cel mai mic – 32 adulţi, care reprezintă 0,44% totalul populaţiei din comunitate.

În ceea ce priveşte mediul rural, Giarmata ar avea numărul maxim – 132 de adulţi, 2,08% din totalul populaţiei din comunitate, iar Bara şi Pietroasa,  numărul cel mai mic – câte un adult fără acte de identitate.

Dincolo de aceste date oficiale, se estimează că, de fapt, în judeţul Timiş ar trăi aproape 20.000 de persoane fără acte de identitate sau cu acte expirate.  Pe lângă oamenii care, din lipsa unor minime posibilităţi materiale, nu au făcut acte nici pentru ei, nici pentru copii, mai sunt persoane care şi-au distrus actele pentru a dobândi o identitate falsă în actele publice – lucru valabil mai ales în cazul romilor care comit infracţiuni prin Europa şi, întorşi acasă, vor să li se piardă urma.

O parte din oamenii „inexistenţi” sunt aduşi la Secţiile de Poliţie, amprentaţi, fotografiaţi şi introduşi în baza de baza de date, pentru ca, în cazurile în care există suspiciuni că ar fi fost implicaţi în comiterea de infracţiuni, să poată fi aduşi pentru recunoaşteri în grup. Însă sunt doar o mică parte din grupul compact al „oamenilor nimeni”. Un aspect tragi-comic e şi cel legat de sancţiunile date de Poliţie, persoanele identificate fără acte fiind amendate cu sume cuprinse între 40 şi 80 de lei, punându-li-se în vedere să intre în legalitate. Însă, pentru a plăti o amendă, este nevoie de act de identitate.

Burse de muncă pentru „fantomele” din scripte

La fel de comic, raportat la oamenii fără identitate e şi un proiect desfăşurat în vestul ţării, de către Ministerul Muncii, prin care se propune integrarea şomerilor fără acte în câmpul muncii. Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Timiş, Arad şi Bihor anunţau în urmă cu câteva săptămâni că s-au apucat să caute şomerii care nu se află în evidenţele statului. Printr-un proiect finanţat cu fonduri europene, cele trei instituţii şi-au propus să găsească cel puţin 5.000 de persoane care nu figurează în statisticile oficiale şi pe care să le integreze în câmpul muncii. „Scopul proiectului este identificarea acelei zone gri, cum îi spunem noi, a şomajului. Adică persoanele care nu apar în evidenţe nicăieri. Nu ştie nimeni cu ce se ocupă, nu ştie nimeni de ce nu vor să muncească. Sunt întrebări la care noi o să aflăm răspunsurile”, precizau iniţiatorii proiectului. Problema este că, fără acte de identitate, oamenii nu pot fi angajaţi legale, aşa cum impun reglementările proiectului, şi nu sunt prevăzute fonduri suplimentare pentru a ajute oamenii fără acte să capete o identitate în scripte.  

Oameni şi case fără acte în Timişoara

O situaţie ciudată este şi cea din Timişoara. Evidenţele mai mult sau mai puţin oficiale arată că în municipiu şi în comunele aparţinătoare trăiesc aproape 10.000 de persoane care nu au documente valabile. O parte dintre oamenii fără identitate, care nu apar nici măcar în evidenţele materni­tăţilor, şi-au angajat avocaţi pentru a-şi revendica dreptul la existenţă scriptică. Nu este însă cazul familiilor nevoiaşe din zona Kuncz şi Fabric.

Conform evidenţei Primăriei, doar în Kuncz 178 de case, în care locuiesc 380 de familii, nu au forme legale, iar circa 250 de persoane nu deţin niciun act de identitate, ceea ce face imposibilă înscrierea la medicul de familie, găsirea vreunui loc de mun­că sau încasarea unor ajutoare sociale.

Conform unor consilieri locali, o parte din „oamenii inexistenţi” din Kuncz au intrat abuziv în nişte spaţii care nu erau ale lor. Alţii şi-au construit case fără niciun fel de acte. Şi cercul vicios se închide, pentru că, în lipsa unor acte de spaţiu, nu-şi pot face acte de identitate.

Reprezentanţii Prefecturii Timiş „au dezbătut chestiunile legate de emiterea actelor de identitate şi de obţinerea documentelor de proprietate în cartierul Kuncz, unde persoane de etnie romă domiciliază în acelaşi locuinţe de mulţi ani, dar nu îşi pot face acte de identitate definitive din cauza statului caselor care au fost ridicate fără autorizaţie”, păsând problema la Primărie. Astfel, Prefectura s-a spălat pe mâini, trimiţând o „adresă către Primăria Timişoara, pentru a se încerca rezolvarea problemelor legate de actele de identitate.”

Este greu de imaginat cum s-ar putea rezolva însă problema la nivelul Primăriei, pentru că legea spune clar că, pentru emiterea cărţii de identitate, este nevoie de un act de spaţiu. Iar Primăria, oricât şi-ar dori să rezolve problema, nu poate emite autorizaţii post-factum la case construite după ureche. 

„Din punctul meu de vedere, este o problemă care trebuie rezolvată în primul rând de Ministerul Afacerilor Interne. Nu e normal să se paseze problema Primăriei. Toţi cetăţenii ar trebui luaţi în evidenţă, chiar dacă nu este posibil să fie găsiţi la o adresă. Identitatea nu trebuie condiţionată de un act de spaţiu. Statul are mult mai mult de câştigat dacă îi ajută pe aceşti oameni să-şi facă acte de identitate. Ar fi preferabil ca autorităţile să se implice şi să integreze aceste persoane, decât să nu ştie absolut nimic despre ele”, spune consilierul local timişorean Ştefan Constantin Sandu.