Deşi ar trebuie să fie una din pincipalele resurse de forţă de muncă pentru treburile administrativ-edilitare din municipiu, munca în folosul comunităţii pare să fie mai mult simbolică la Timişoara, unde numărul celor care prestează astfel de activităţi este simbolic, majoritatea căutând tot felul de portiţe prin care să scape de această obligaţie. Lucrurile stau însă diferit cu cei aflaţi în perioade de probaţiune.

O obligaţie… facultativă

Munca în folosul comunităţii nu este o opţiune facultativă pentru cei care au la activ amenzi neplătite sau beneficiază de anumite prestaţii sociale.

Cu toate acestea, numărul celor care chiar fac efectiv această muncă în Timişoara este infim. Anul trecut, doar 15 persoane au prestat în folosul comunităţii, la societăţile Horticultura şi Pieţe SA, 1.426 de ore de muncă. Anul acesta lucrurile stau şi mai prost, fiind în evidenţe ca prestatoare doar şase persoane, cu un număr de 406 ore. Aceasta deşi numărul de beneficiari de prestaţii sociale, dar şi al celor cu colecţii impresionante de amenzi neplătite, cum e cazul unor cerşetori sau al unor prostituate, este mult mai mare.

Deşi există cadru legal, punerea în aplicare a mandatelor emise de instanţă privind prestarea unei activităţi în folosul comunităţii se dovedeşte a fi destul de problematică, deoarece o mare parte dintre contravenienţi nu mai locuiesc la adresele din documentele de identitate, iar o parte au plecat din ţară după săvârşirea contravenţiilor, dar înainte de pronunţarea instanţelor de judecată.

Lucrurile stau altfel cu cei care sunt în regim de probaţiune, fiind eliberaţi condiţionat, şi care trebuie să presteze aceste activităţi, pentru că în caz contrar opţiune e penitenciarul. „Să ştiţi că ne ajutăm cu ei. Îi folosim la măturat, la strângerea de gunoaie, şi aşa mai departe. Anul acesta am avut peste 40 de persoane care au prestat astfel de activităţi în folosul comunităţii”; ne-a declarat Victor Ştefan, directorul SC Pieţe SA.

Reglementări neclare

Munca în folosul comunităţii este văzută ca o soluţie pentru contravenienţi – prostituate, boschetari, scandalagii –, care adună teancuri de amenzi pe care, însă, nu le plătesc niciodată.

După entuziasmul iniţial legat de implementarea acestei metode, mulţi dintre susţinătorii ideii au recunoscut că lucrurile nu sunt aşa de simple cum par la prima vedere. Conform unor reprezentanţi din Consiliul Local, fără o reglementare strictă, Primăria s-ar putea trezi în situaţia de a plăti facturi eliberate pentru serviciile prestate de cei condamnaţi la muncă în folosul comunităţii.

Încă de acum doi ani, discutarea în Consiliul Local a unui proiect de hotărâre ce viza domeniile serviciilor publice şi locurile în care contravenienţii prestează activităţi în folosul comunităţii a dus la controverse legate de scăpările prevederilor care reglementează aceste activităţi. Astfel, au existat consilieri care s-au întrebat dacă în momentul în care cineva prestează munca în folosul comunităţii, la curăţenie sau amenajare de spaţii verzi, serviciile prestate sunt trecute separat în factura care vine către Primărie de la societăţile care se ocupă de curăţenie sau amenajare de spaţii verzi. “De unde ştim valoarea muncii prestate de respectivii? De exemplu, măturarea străzii costă 1,8 lei pe metrul pătrat. Dacă aceste operaţiuni se fac de către contravenienţi, în mod normal ar trebui să nu fie facturate către Primărie, iar dacă se facturează, ar trebui facturate separat”, susţineau respectivii consilieri. Cu alte cuvinte, aleşii locali au arătat că, fără o reglementare clară, Primăria s-ar putea trezi în situaţia de a fi obligată să plătească servicii de care are dreptul să beneficieze gratuit, adică serviciile prestate de către cei obligaţi la muncă în folosul comunităţii.

Reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Municipalităţii, interpelaţi pe această temă, au precizat că se fac grupuri, iar grupurile care prestează această activitate nu se regăsesc în devizul de lucrări prestate de societatea comercială. “În deviz este zero la valoare. Apare ca şi activita­te prestată cu valoare zero pentru că trebuie să se regăsească obiectivul realizat prin munca prestată”, precizau aceştia.