Multe proiecte fără buget şi sursă de finanţare, în planul strategic al Consiliului Judeţean Timiş

Cu sau fără prea multe speranţe legate de finanţare, Consiliul Judeţean Timiş a adoptat planul strategic de proiecte pentru perioada 2017 – 2020. Deşi unele sunt mult-discutate, încă nu au sursă de finanţare stabilită.

 

Adoptare în principiu

Consiliul Judeţean Timiş şi-a făcut, zilele trecute, datoria mai mult au mai puţin formală şi a adoptat actualizarea Programului Strategic Multianual de dezvoltare economico-socială a județului Timiș 2015 – 2023, precum şi Planul de Acțiune pentru perioada 2017 – 2020, pentru pregătirea, promovarea și implementarea proiectelor de investiții, aferent Strategiei de Dezvoltare Economico-Socială 2015-2020/(2023).

A fost aprobată o listă lungă de proiecte, dintre care unele, deşi de notorietate datorită discuţiilor pe care le-au iscat, nu au încă un grafic clar şi o sursă de finanţare identificată.

Dintre proiectele mari cu lipsuri, primul pe listă este autostrada Timişoara-Belgrad unde, deşi e identificată o posibilă sursă de finanţare, bugetul nu este încă estimat.

Complete, ca buget, şi sursă de finanţare sunt alte două proiecte de infrastructură cu greutate: drumul expres Craiova-Lugoj,  şi drumul TransEuro Timişoara-Moraviţa, pe 59 de kilometri.

Varianta Sud de ocolirea a municipiului Timişoara apare cu buget neestimat, deşi este în prezent în implementare.

Pe Timişoara, tot la categoria proiecte viitoare, apar în strategia aprobată de CJ Timiş un „sistem de eficientizare trafic urban, prin realizarea de pasaje subterane în Timişoara”, cu buget neestimat şi statutul de „idee de proiect”, reorganizare trafic în zona Martirilor, o variantă ocolitoare pentru calea ferată Timişoara-Lugoj, dar şi „noul Centru – Timişoara Capitală Culturală Europeană Municipiul Timişoara”, toate cu buget neestimat.

Pe partea de infrastructură feroviară, finanțarea lucrărilor de reabilitare a Gării de Nord din Timișoara apare cu buget neestimat, sursă de finanţare neidentificată şi stadiu de propunere, deşi e un proiect iniţiat prin 2001.

În exact acelaşi stadiu e un proiectul care priveşte reabilitarea şi modernizarea căii ferate Timişoara-Kikinda-Szeged. Paradoxal, mai avansat e proiectul de reconfigurare a căii ferate pe teritoriul municipiului Timişoara, prin introducerea liniilor de cale ferată în subteran, care se ştie că are un buget de 815 milioane de euro, dar rămâne ca idee de proiect.

După infrastructură, strategia are şi o parte destul de mare legată de mediu,  pe arii naturale de exemplu, fiind considerate prioritare proiectele Conservarea habitatului din Situl Natura 2000 Cheile Nerei-Beuşniţa, dar şi reabilitarea Parcului dendrologic Bazoşul Nou-Remetea Mare şi studiile privind delimitarea zonelor de protecţie ale ariilor construite protejate din Timiş, ultimele două fără buget şi cu statut de idee.

Nu lipsesc nici proiecte prioritare pe resurse umane, cum e „Dezvoltarea capitalului uman pentru garanţia succesului de mâine”, „Creşterea gradului de pregătire profesională angajaţi, lideri locali parteneri”, sau „Centru de formare şi perfecţionare profesională a forţei de muncă active”, chiar dacă lipsesc şi aici bugetele.

Pe segmentul social, interesante sunt, deşi în stadiu incipient, un proiect ce propune înfiinţarea unui serviciu comunitar de intervenţie stradală, probabil primii vizaţi fiind oamenii străzii şi cerşetorii, dar şi un proiect vizând evaluarea pungilor de sărăcie şi îmbătrânire demografică şi soluţiile de creştere a coeziunii socio-teritoriale.

Intresante, pentru că sunt şi cunoscute sunt şi proiectele cu extra-prioritate pe segmentul medical, unde conduce PUZ-ul pentru Spitalul Regional de Urgenţă Timişoara, dar şi proiecte cum ar fi cel de modernizare a Ambulatoriului de specialitate de la Spitalul Judeţean , pirerdut anul trecut, mutarea Clinicii de Psihiatrie sau „construirea unui bloc spital materno-infantil integrat”.

 

Finanţare pe termen scurt şi mediu

Rămâne de văzut câte din aceste proiecte se vor putea concretiza în perioada următoare. Cert este că măcar există strategii şi intenţii, totul e ca ele să fie susţinute şi de o finanţare adecvată.”Probabil că se merge pe ideea că dacă nu se găseşte finanţare anul acesta, rămâne speranţă pentru anul viitor, şi tot aşa. Este important şi că nu se renunţă la ele”, spune consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro