Monica Macovei cere Parlamentului simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare

În doi ani, din nouă cereri de ridicare a imunităţii, Parlamentul a tergiversat şi apoi a respins opt

Monica MacoveiEuroparlamentarul PDL Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, a depus în Parlament câteva propuneri pentru simplificarea procedurii de ridicare a imunităţii parlamentare. Doar în ultimii doi ani, din nouă cereri de ridicare a imunităţii, Parlamentul a tergiversat şi apoi a respins opt, şi asta, prin vot secret şi cu invocarea unor motive care au depăşit competenţa Parlamentului şi au intrat în domeniul puterii judecătoreşti.

 

Transparenţă şi simplificare a lucrurilor

Europarlamentarul PDL Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, propune ca, în Comisia Juridică, votul asupra cererii de ridicare a imunităţii parlamentare a unui senator, deputat, ministru sau fost ministru să fie deschis, în plen să fie vot electronic deschis, iar şedinţele să fie publice.

O altă propunere vizează obligaţia Comisiei Juridice să întocmească şi să adopte un raport în termen de maximum 24 de ore.

Tot 24 de ore urmează să fie termen în care Plenul Camerei din care face parte senatorul sau deputatul vizat să se pronunţe prin vot.

O a patra propunere a Monicăi Macovei arată că şi Plenul, şi Comisia Juridică să verifice exclusiv dacă există indicii privind comiterea unei fapte penale, pe baza referatului procurorilor prin care se cere aprobarea reţinerii, arestării sau percheziţiei. Europarlamentarul democrat-liberal  propune să fie interzisă luarea unei hotărâri pe considerente de oportunitate sau pe evaluarea probelor din dosar, motivând că aceasta este atributul exclusiv al judecătorilor.

O ultimă propunere se referă la faptul că, dacă parlamentarul vizat de o cerere de reţinere, arestare sau percheziţie nu este prezent la şedinţa de Plen în care se votează această cerere,  acesta să poate trimite în scris punctul său de vedere, care va fi citit în Plen.

În ultimii ani, afirmă Monica Macovei, din nouă cereri de ridicare a imunităţii, Parlamentul a tergiversat şi apoi a respins opt astfel de cereri, prin vot secret şi cu invocarea unor motive care au depăşit competenţa Parlamentului şi au intrat în domeniul puterii judecătoreşti.

Am argumentat în proiectul pe care l-am scris că rolul Parlamentului în aceste proceduri trebuie să constea numai în verificarea existenţei unor indicii privind comiterea unor fapte penale, pe baza motivării din referatul procurorilor, şi nu în examinarea sau interpretarea probelor, aşa cum a arătat şi Curtea Constituţională a României prin Decizia 319/19 iunie 2013”, mai declară fostul ministru al Justiţiei.

CCR a afirmat că “examinarea de către Parlament”, prin Camerele sale, sau de către comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, „a probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare ori percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat”. În aceeaşi Decizie, CCR a dat exemplul Bundestag-ului din Germania, unde “nu se realizează un examen al probelor, iar decizia adoptată nu conţine o calificare a ceea ce este corect ori greşit sau o constatare a vinovăţiei ori nevinovăţiei”.

Propunerea legislativă scrisă de Monica Macovei a fost depusă în Parlament în 24 iunie. Acesta modifică şi completează Legea nr. 96/2006, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi Legea nr. 115/1999, privind responsabilitatea ministerială, în cazul parlamentarilor miniştrilor şi foşti membri ai Guvernului.

Lista „imunilor”

parlament2Monica Macovei aminteşte numele celor opt parlamentari în cazul cărora Parlamentul a refuzat, în ultimii doi ani, cererile procurorilor, fie de începere a urmăririi penale, fie de arestare ăreventivă: Florin Popescu (PMP), Marius Isăilă (PSD, fost PDL), Daniel Chiţoiu (PNL), Vlad Cosma (PSD), Varujan Vosganian (PNL), Ion Stan (PSD), Victor Paul Dobre (PNL), Borbley Laszlo (UDMR).

Florin Popescu este suspectat de săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Cererea procurorilor de arestare preventivă a acestuia, emisă în 23 aprilie, a fost respinsă de Camera Deputaţilor, în 27 mai anul acesta.

În cazul lui Marius Isăilă, suspectat de săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, ambele în formă continuată (câte două acte materiale) şi infracţiunea deinstigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, arestarea preventivă a fost cerută de procurorii DNA, în 10 aprilie. Senatul a respins această cererea în 2 iunie.

Şi Daniel Chiţou – suspectat de săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în perioada în care avea calitatea de ministru al Finanţelor Publice – a beneficiat de piedicile puse de Parlament anchetei. DNA a cerut, în 25 februarie, acceptul pentru a începe urmărirea penală, cererea fiind respinsă de Camera Deputaţilor, în 11 martie.

Pentru Vlad Cosma, suspectat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă (trei acte materiale), procurorii DNA au cerut arestarea preventivă în 11 februarie. În 28 februarie, Camera Deputaţilor respingea deja cererea.

În cazul lui Varujan Vosganian – suspectat de săvârşirea infracţiunilor de complot şi subminarea economiei naţionale, fapte comise în perioada în care acesta avea calitatea de ministru al Economiei – a fost cerut avizul pentru începerea urmăririi penale. În 2 septembrie 2013 au făcut procurorii DNA cererea, în 8 octombrie, Senatul le-a respins-o.

Ion Stan, suspectat de săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, a fost salvat de la arestare preventivă. Cererea procurorilor DNA a fost făcută în 27 noiembrie 2012, iar Camera Deputaţilor o respingea în 21 decembrie acelaşi an.

O altă cerere de urmărire penală blocată de Parlament a fost în cazul lui Victor Paul Dobre, suspectat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, faptă comisă în perioada când avea calitatea de ministru delegat pentru Administraţie. Cererea DNA, făcută în 10 august 2012, a fost respinsă de Camera Deputaţilor în 11 septembrie acelaşi an.

De un regim similar a beneficiat şi Borbely Laszlo, suspectat de săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă şi infracţiunea de fals în declaraţiile de avere, în formă continuată, fapte comise în perioada când avea calitatea de ministru al Mediului şi Pădurilor. Procurorii au cerut avizul Parlamentului pentru a începe urmărirea penală, în 4 aprilie 2012. În 11 sepmbrie 2012 abia, cererea era respinsă.

Apeluri şi angajamente iniţiate de societatea civilă

Şi societatea civilă a lansat o serie de apeluri publice pentru respectarea legii de către clasa politică. De dată recentă este „Apelul către Parlament. Încetaţi să mai fiţi scutul corupţilor contra Justiţiei”  (DE PUS LINK  http://freedomhouse.ro/index.php/stiri/watchdog/item/328-parlamentul-scut-al-coruptilor) – semnat de Freedom House, Grupul pentru Dialog Social, Expert Forum şi Centrul Român pentru Politici Publice – prin care parlamentarilor li se solicită să nu mai pună piedici Justiţiei în dosarele în care sunt implicaţi alţi parlamentari, să voteze transparent şi cu bilele la vedere cererile DNA de ridicare a imunităţii parlamentare şi să nu mai facă declaraţii publice care prejudiciază Justiţia. Tot de dată recentă este „Angajamentul pentru Combaterea Corupţiei”  iniţiat de o coaliţie a  românilor stabiliţi în SUA, Romanian Community Coalition, care vor modificarea Regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului, aşa încât votul pentru ridicarea imunităţii să fie făcut la vedere şi în decurs de 48 de ore de la data solicitării, vor să îşi ia angajamentul că partidele vor vota împotriva oricăror proiecte de lege ce graţiază corupţii şi ştirbesc atribuţiile instituţiilor anticorupţie şi că vor susţine şi vota pentru iniţiative legislative ce sprijină anticorupţia. Au semnat PDL, Noua Republică, Forţa Civică PMP. A promis că-l va semna PNL. A refuzat semnarea lui UDMR. Şi l-au ignorat PSD, PC, UNPR, UDMR şi PPDD.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis