Traian Băsescu a retrimis, miercuri, la Parlament Legea privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, atrăgând atenţia că, prin modificările aduse, se limitează capacitatea operaţională a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi i se reduce rolul la unul pur formal.

Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Pre­zidenţiale, legea trimisă la pro­mulgare modifică şi comple­tează Legea nr. 656/2002, pen­tru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, prin trans­pu­nerea prevederilor art. 8 din Directiva 2010/78/U.E. a Par­la­mentului European şi a Con­siliului, din 24 noiembrie 2010.

Totodată, însă, potrivit expunerii de motive, actul nor­mativ îşi propune „consoli­darea capacităţii operaţionale a Oficiului Naţional de Preve­nire şi Combatere a Spălării Ba­nilor şi întărirea cooperării cu toate autorităţile de apli­ca­re a legii”, se mai arată în co­municatul citat de Mediafax.

În acest context, potrivit cererii de reexaminare, mo­dificările aduse alineatului 1 al articolului 8 şi alineatului 2 al articolului 26 din Legea nr. 656/2002, precum şi abro­garea, începând cu data de 1 februarie 2014, a punctelor 1 şi 2 ale Articolului 55 din Le­gea nr. 255/2013 pentru pune­rea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Proce­dură Penală, prin care atri­buţia Oficiului de sesizare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie es­te înlocuită cu atribuţia de sim­plă informare a autorităţilor judiciare, sunt de natură a limita capacitatea operaţiona­lă a Oficiului şi de a-i reduce rolul la unul pur formal.

„În forma iniţială, atunci când Oficiul constata exis­ten­ţa unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finan­ţare a actelor de terorism, a­ceastă autoritate avea obliga­ţia sesizării de îndată a Par­chetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar această instituţie avea obli­gaţia efectuării de cercetări cu privire la existenţa sau in­existenţa unor asemenea fap­te grave. În legea transmisă spre promulgare, prin insera­rea obligaţiei de informare (în loc de sesizare) a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu se mai creează obligaţia de cercetare a aspectelor cu care s-a făcut informarea, Parchetul putând decide dacă va da sau nu curs acestor cercetări”, se mai ara­tă în cererea de reexaminare.

De asemenea, se menţio­nează că, prin modificarea adu­să alineatului 7 al Artico­lu­lui 26 din Legea nr. 656/2002, reprezentantul Asociaţiei Ro­mâne a Băncilor nu va mai face parte din plenul Oficiului, ca structură deliberativă şi de decizie: „La momentul adop­tării Legii nr. 656/2002, in­cluderea unui reprezentant al Asociaţiei Române a Băncilor în plenul Oficiului a avut la bază dezvoltarea unor meca­nisme adecvate şi eficiente în vederea coordonării luptei împotriva spălării banilor şi combaterii terorismului, activi­tate în care considerăm im­plicarea sistemului bancar ca necesară şi importantă. În acest sens, considerăm opor­tu­nă reintroducerea în plenul Oficiului a reprezentantului Asociaţiei Române a Băncilor. Totodată, având în vedere ne­cesitatea păstrării unui repre­zentant Asociaţiei Române a Băncilor, alături de introdu­cerea unui reprezentant al Autorităţii de Supraveghere Financiară, pentru păstrarea unui mecanism optim de luare a deciziilor în cadrul plenului Oficiului, ţinând, totodată, cont şi de atribuţiile Serviciului Ro­mân de Informaţii în acest do­meniu, susţinem şi includerea unui reprezentant al acestui Serviciu în plenul Oficiului”.