Companiile privatizate care au înstrăinat terenuri după ce au obţinut atestat de proprietate asupra lor, dar care nu au majorat capitalul social cu valoarea acestor terenuri, vor plăti despăgubiri statului. Asta prevede un proiect elaborat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Sindicaliştii timişeni spun că aceste măsuri sunt tardive şi nu mai au nicio relevanţă, în contextul în care perioada de monitorizare post-privatizare, în care se mai puteau lua măsuri, a expirat de ani buni în cazul majorităţii privatizărilor importante realizate pe plan local.
O evaluare a privatizărilor post-factum
Cu sau fără legătură cu recentul proces legat de privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare, în care s-a demonstrat că Statul a fost păgubit prin diminuări intenţionate ale patrimoniului, autorităţile vor să afle, deşi e tardiv în majoritatea cazurilor, cu ce s-au ales efectiv cei care au cumpărat societăţi ale Statului, prin privatizare. Conform unui proiect de ordonanţă a Guvernului, elaborat de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, societăţile comerciale care au înstrăinat terenul, după primirea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, fără a opera înregistrarea majorării de capital social cu contravaloarea acestuia la Oficiul Registrului Comerţului, vor plăti instituţiei publice implicate, în termen de 90 de zile de la notificarea primită de la acestea, o despăgubire echivalentă cu valoarea terenului determinată printr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat. În proiect se mai menţionează că multe companii care au obţinut certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care le aveau în folosinţă nu şi-au majorat capitalul social cu valoarea acestora sau l-au majorat cu o valoare incorect determinată.
Prevederea plăţii de despăgubiri către Stat vine ca o completare la un alt proiect de act normativ, elaborat în iunie. Proiectul respectiv prevedea că societăţile comerciale trebuie să îşi reevalueze terenurile pe care le-au cumpărat de la Stat şi să îşi majoreze corespunzător capitalul social cu valoarea acestora, precum şi să emită în favoarea statului noi acţiuni, cu plata dividendelor, dacă nu au majorat capitalul sau l-au calculat incorect.
Conform legii în vigoare, dacă proprietarii unei companii cumpărate de la Stat primesc, după privatizare, certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, capitalul social trebuie majorat de drept cu valoarea terenurilor, care vor fi considerate aport în natură al statului şi în schimbul cărora vor fi emise acţiuni suplimentare, care revin instituţiei publice implicate. Prin majorarea capitalului social şi emiterea de noi acţiuni, Statul beneficiază de potenţiale dividende, bani care sunt vărsaţi la buget.
Proiectul de ordonanţă precizează că, dacă firma privatizată este în reorganizare sau faliment, despăgubirea se înregistrează în tabelul de creanţe cu valoarea terenului, în categoria creditorilor garantaţi.
“Adoptarea actului normativ propus are un impact pozitiv asupra bugetului de stat, deoarece creează premisele unor venituri suplimentare la bugetul de stat, din sumele recuperate în procedura reorganizării judiciare sau din procedura falimentului. În situaţia în care societăţile comerciale sunt supuse procedurii reorganizării judiciare, iar capitalul social este majorat cu valoarea terenurilor, se creează premisele obţinerii de venituri din dividende şi/sau din valorificarea acţiunilor emise”, potrivit notei de fundamentare.
De asemenea, la firmele privatizate aflate în reorganizare judiciară, care au atestatul dreptului de proprietate asupra unui teren, instituţia publică implicată va solicita administratorului judiciar să înregistreze la Registrul Comerţului majorarea de capital cu valoarea terenului. În cazul firmelor în faliment, instituţia publică implicată va fi înregistrată în tabelul creanţelor cu valoarea terenului în categoria creditorilor garantaţi. “Se instituie astfel noi prevederi legale care vor asigura prezervarea drepturilor statului atât la acţiunile care îi revin din majorarea capitalului social, cât şi la recuperarea creanţelor garantate prin vânzarea terenului pentru care s-a obţinut certificatul de atestare a dreptului de proprietate”, potrivit notei de fundamentare a proiectului de ordonanţă.
Liderul Cartel Alfa Timiş spune că măsura e tardivă
Conform unor reprezentanţi ai mediului sindical timişean, măsura este tardivă şi, în plus, e greu de apreciat cum ar putea fi pusă în aplicare. “Eu sunt convins că este prea târziu pentru o asemenea iniţiativă. Prin contractele de vânzare-cumpărare, era prevăzută o perioadă de post-privatizare în care statul avea pârghiile necesare pentru a acţiona în cazul în care cumpărătorul nu-şi respecta obligaţiile. Acum, după ce această perioadă a expirat, cumpărătorul poate spune că face ce vrea. Acum se fac valuri, probabil doar pentru a se câştiga popularitate. Tot spectrul politic a fost implicat în aceste privatizări, şi nu cred că există interesul ca nici măcar acum să se facă ordine. Sunt zeci de cazuri în care noi am semnalat la nivel central că nu s-au respectat obligaţiile prevăzute în contractul de privatizare în cazul a zeci de foste unităţi ale statului şi nu s-a realizat absolut nimic”, spune Ştefan Gogoşanu, liderul timişean al Confederaţiei Sindicale Cartel Alfa.
Active rostogolite de la an la an, în patrimoniul Statului
AAAS, fosta AVAS, are acţiuni la aproape 650 de firme, dintre care, la nivelul anului trecut, peste 300 erau în faliment sau în lichidare.
Ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, declara la sfârşitul lunii iunie că OMV Petrom este obligată prin contractul de privatizare să îşi majoreze capitalul cu valoarea terenurilor deţinute de stat, pe care se află instalaţiile companiei, dar compania petrolieră nu a făcut acest lucru. Răzvan Nicolescu preciza, atunci, că întârzierea aplicării acestei prevederi a fost cauzată şi de dificultăţi în obţinerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate.
Portofoliul de societăţi timişene la care AAAS mai are acţiuni este, în momentul de faţă, foarte subţire, majoritatea unităţilor mari aflate in custodia AVAS fiind de mult privatizate. O bună parte dintre cele rămase au mari probleme, legate de datorii, situaţii financiare dezastruoase sau investitori strategici care le-au devalizat. În aceste condiţii, era foarte greu de înteles iniţiativa AAAS care, în 2008, în loc să facă demersuri pentru lichidarea unităţilor timişene imposibil de privatizat, le-a dat ajutoare, sub forma unor credite cu rambursare şi dobândă incertă.
Astfel, printr-o ordonanţă de urgenţă promulgată în ultimele zile ale Cabinetului Tăriceanu, s-a aprobat acordarea de sprijin financiar, dat de AVAS operatorilor economici din portofoliu, “în vederea depăşirii efectelor crizei economice financiare mondiale”. Argumentele pentru care Guvernul a decis sa arunce cu bani înspre societăţile, multe fără speranţă, rămase la AAAS era că “e în creştere riscul privind imposibilitatea asigurării nivelului de lichidităţi necesare operatorilor economici in vederea derulării activităţii curente, dar şi a finalizării unor programe de investiţii începute”, scade volumul de exporturi şi “sunt întârzieri semnificative în aprovizionarea cu materii prime şi materiale din import”, iar preţurile “la materii prime şi materiale, dar şi la utilităţi sunt în creştere”.
Modalitatea prin care Statul acorda acest sprijin parcă invita la fraudă. Astfel, “AVAS va putea acorda, ca ajutor de salvare, un sprijin financiar reversibil, sub formă de credite cu o rată a dobânzii cel puţin comparabilă cu cele acordate pentru creditele către societăţi sănătoase şi, în special, cu rata de referinţă adoptată de Comisia Europeană”. Statul nu se aştepta însă să primească banii înapoi, dovada fiind următorul paragraf din acea ordonanţă: “În situaţia în care ajutorul de salvare nu se rambursează în termen de şase luni de la punerea la dispoziţie a sprijinului financiar sau în termen de şase luni de la prima tranşă a creditului acordat, AVAS poate acorda beneficiarilor ajutoare de stat pentru restructurare sau poate solicita întocmirea planurilor de lichidare, în condiţiile legii”.
Ajutoarele împărţite cu generozitate ar fi putut ajunge fără probleme la ultimele 18 societăţi timişene la care AAAS mai are acţiuni. Primele pe listă erau o serie de agromecuri, în mare parte fără activitate, fără angajaţi şi cu pierderi semnificative în ultimii ani în care au mai avut activitate. De exemplu, beneficiar ar fi putut fi Agromecul Pischia unde, spun reprezentanţii administraţiei locale, nu mai e în prezent niciun fel de activitate.
Tot beneficiar de credite cu dobândă preferenţială şi rambursare facultativă ar fi putut fi şi Agromecul Babşa unde, conform aceloraşi rapoarte AAAS, situaţia economică e “înfloritoare” – existând ani în care, deşi la Agromec-ul cu pricina nu au existat angajaţi, s-a reuşit să se acumuleze pierderi de 13.330 de lei si datorii de 2.727 de lei.
Situaţii economice “înfloritoare” reies din foarte multe dintre rapoartele economice întocmite de AAAS cu privire la societăţile timişene din portofoliu. De unde se ridică întrebarea : ce se mai putea salva la o societate cu zero angajaţi, care e în acelaşi stadiu, de ani de zile?
Ultimele comentarii