Mircea Mihăieş, autorul „Cărţii anului 2016”

După ce, recent, Mircea Mihăieş a fost desemnat scriitorul anului, pentru romanul „Ulysses, 732” ieri, pentru acelaşi volum, i-a fost decernat premiul „Cartea anului”.

 

Revista România Literară a desemnat, ieri, drept „Cartea anului 2016” cel mai recent volum al lui Mircea Mihăieş, Ulysses, 732. Romanul romanului, apărut la Editura Polirom. Din juriu au făcut parte Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Răzvan Voncu, Gabriel Cristea Enache, Gabriel Dimisianu, Angelo Mitchievici, Sorin Lavric şi Simona Vasilache.

Premiul „Cartea anului” – cordat de revista România Literară, cu sprijinul Ministerului Culturii – ajunge la Timişoara pentru a doua oară, în ultimii ani. În 2013, acesta i-a fost decernat Adrianei Babeţi, pentru volumul Amazoanele. O poveste, apărut tot la Polirom.

În 2015, „Cartea Anului” i-a revenit lui Horia-Roman Patapievici, pentru volumul Partea nevăzută decide totul, apărut la Editura Humanitas.

La începutul lunii noiembrie, un juriu desemnat de Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, compus din nouă critici literari, a decis că Mircea Mihăieș este scriitorul anului 2016. Nominalizarea fusese făcută de Uniunea Scriitorilor din România, la câteva zile după ce Mircea Mihăieș a lansat, la Timișoara, Ulysses, 732. Romanul romanului, un impresionant volum de critică și exegeză literară, în care analizează, capodopera lui James Joyce, Ulysses. Pentru acest volum, Mircea Mihăieș a fost desemnat şi „Scriitorul lunii octombrie”.

 

Citeşte şi: Mircea Mihăieş: „Dacă, după ce-mi va lectura cartea, un singur cititor va fi interesat de «Ulysses», mi-am atins scopul”

 

Mircea Mihăieş, în vârstă de 62 de ani, este profesor de literatură engleză şi americană la Universitatea de Vest din Timişoara şi redactor-şef al revistei Orizont. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român.

A publicat 14 volume, dintre care unul în co-autorat: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014). De asemenea, a publicat şi şase volume şi în colaborare cu Vladimir Tismăneanu: Balul mascat (1996), Vecinii lui Franz Kafka, Romanul unei nevroze (1998), Încet spre Europa (2000), Schelete în dulap (2004), Cortina de ceaţă (2007) şi O tranziţie mai lungă decât veacul (2011).

A primit de patru ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România.

Print Friendly, PDF & Email