Situaţia încă neclară prin care Statul a pierdut Cinematograful Studio, din Timişoara, pentru o presupusă datorie pe care Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor Româniafilm o avea către o persoană fizică, a devenit subiect de interpelare parlamentară. Deputatul P.S.D. de Timiş Sorin Grindeanu i-a solicitat ministrului Culturii, Daniel Barbu, să lămurească împrejurările prin care cinematograful a devenit proprietate privată. Solicitarea este stranie în condiţiile în care, conform Sindicatului Româniafilm, Ministerului Culturii i s-a tot cerut în ultimii ani să înfiinţeze o comisie care să monitorizeze şi să investigheze eventualele nereguli legate de fostele cinematografe de stat, iar solicitarea a rămas fără răspuns.
Măsuri urgente solicitate de la Ministerul Culturii
Deputatul P.S.D. Sorin Grindeanu a făcut zilele trecute o interpelare adresată Ministerului Culturii, prin care solicită lămuriri în privinţa Cinematografului Studio, pierdut de Stat pentru o presupusă datorie pe care Regia Româniafilm o avea către o persoană fizică. Deşi e parlamentar şi fost viceprimar al Timişoarei, care ar fi putut avea mai multe date legate de această situaţie, Sorin Grindeanu îşi bazează interpelarea pe informaţii apărute în mass-media locală.“Conform informaţiilor apărute în presă, o persoană particulară a împrumutat R.A.D.E.F. cu 1.000.000 de lei. În urma unui proces, regia a găsit soluţia prin care, în schimbul împrumutului primit, să dea Cinematograful «Studio» – un imobil de 560 de metri pătraţi din centrul Timişoarei, evaluat la 211.000 de euro, plus o diferenţă în bani de 13.420 de lei. Împrumutul – schimb – cedare este de dată recentă, din 2012, iar noul proprietar este un cetăţean cu domiciliul în Timişoara, locatar într-un apartament de la etajul 4 al unui bloc de locuinţe dintr-un cartier mărginaş al oraşului”, se arată în interpelarea parlamentarului timişean. Acesta mai spune că, şi dacă proaspătul proprietar de cinematograf ar fi un multimilionar sub acoperire, “situaţia este halucinantă atâta vreme cât vorbim nu doar de un imobil fost cinematograf, ci de o clădire cu o anumită valoare istorică, o clădire de patrimoniu aflată chiar în Piaţa Victoriei”.
Sorin Grindeanu consideră că acest caz este un argument pentru implementarea legii care consfinţeşte transferul clădirilor fostelor cinematografe în patrimoniul Primăriilor, deşi, în Timiş cel puţin, există de ani buni un raport al Prefecturii care arată că, în majoritatea cazurilor, Primăriile din Timiş au gestionat dezastruos cinematografele pe perioada în care le-au fost încredinţate spre administrare.
“Este absolut obligatorie rezolvarea problemelor de ordin birocratic invocate pentru neaplicarea legii, plus intervenţia organelor abilitate care să investigheze activitatea de la R.A.D.E.F., din ultimii ani. Nu putem rămâne indiferenţi şi trebuie să cerem măsuri ferme şi urgente de la Ministerul Culturii şi de la domnul ministru Daniel Barbu”, mai spune Sorin Grindeanu în interpelarea sa.
Problema e că acelaşi minister căruia i se solicită azi rezolvarea situaţiei este cel care, potrivit Sindicatului Româniafilm, nu face nimic de ani de zile pentru a monitoriza situaţia cinematografelor şi a ancheta eventualele nereguli. “Pentru starea în care sunt acum cinematografele, vinovaţi se fac şi miniştrii Culturii din ultimii ani, care nu au fost în stare să creeze un compartiment care să cerceteze, să urmărească ce s-a întâmplat cu aceste spaţii”, acuză liderul Sindicatului Româniafilm, Maria Bikfalvi.
“Adevăratul cumpărător nu cred că vrea să fie cunoscut”
Reprezentanţii Sindicatului Româniafilm mai spun că situaţia legată de Cinematograful “Studio” a făcut obiectul unei anchete interne la nivelul Regiei şi că se speră că situaţia se va lămuri cât de curând, iar vinovaţii vor fi identificaţi. “Noi am avut creanţe, pentru că de foarte mult timp nu avem Consiliu de Administraţie. Din informaţiile care ne-au parvenit nouă, este vorba de un caz de cumpărare de creanţe. Iar cumpărătorul a vândut mai departe aceste creanţe unei alte persoane, care are în acest caz rolul de intermediar. Şi aceasta pentru că adevăratul cumpărător nu vrea să fie cunoscut. Ne întrebăm de ce?”, mai spune Maria Bikfalvi.
Ultimele comentarii