Mii de cereri de renunţare la urmărirea penală, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara

Ca o soluţie alternativă nouă pentru evitarea aglomerării inutile a instanţelor din vestul ţării, la Parchete se poate decide renunţarea la urmărirea penală în cazuri cu privire la infracţiuni mai puţin grave şi dacă se repară prejudiciul produs. Această alternativă judiciară a prins în vestul ţării, unde, în ultimul an, au fost înregistrate 3500 de astfel de cazuri.

 

3500 de cazuri, doar 130 infirmate de instanţă

Inspecţia Judiciară a remarcat, nu o dată, că instanţele din vestul ţării sunt printre cele mai aglomerate.

Tocmai pentru a se evita supra-aglomerarea viitoare a judecătoriilor, curţilor de apel şi tribunalelor, noul Cod de Procedură Penală a reglementat mai bine procedura de renunţare la urmărire penală, care pare să fi fost intens utilizată şi în vestul ţării. „Această instituţie juridică nouă poate fi dispusă în cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani când constată că nu există un interes public în urmărirea faptei”, dă detalii Inspecţia Judiciară.

Reprezentanţii acestei instituţii fac public faptul că în baza datelor comunicate de conducerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în perioada 18 mai 2016 – 31 martie 2017 Parchetele subordonate au adoptat 3.657 soluţii de renunţarea la urmărirea penală.

Un număr destul de mare, pentru o practică judiciară relativ nouă şi confirmă faptul că, în vestul ţării cel puţin, era nevoie de o astfel de măsură.

Renunţarea la urmărirea penală nu se poate decide însă în orice condiţii. Este nevoie şi de o reparare a daunelor produse. „Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe obligaţii, respectiv să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia, să ceară public scuze persoanei vătămate, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă, să frecventeze un program de consiliere”, explică oficialii Inspecţiei Judiciare.

 

Divergenţe fireşti

Raportat la numărul mare de soluţii de acest tip, numărul cazurilor infirmate de către instanţă nu este foarte mare în Timiş. Din cele 3.657 soluţii de renunţarea la urmărirea penală, de la Parchetele din subordinea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, în 104 cazuri ordonanţele procurorului nu au fost confirmate de către judecătorul de cameră preliminară, iar alte şapte soluţii au fost revocate, respectiv infirmate de către procuror.

„Motivele care au determinat neconfirmarea soluţiilor de renunţare la urmărirea penală de către judecătorul de cameră preliminară au fost existenţa interesului public în urmărirea faptelor,  sau neîndeplinirea de către suspect sau inculpat a obligaţiilor dispuse prin ordonanţă”, menţionează Inspecţia Judiciară.

„Până la urmă în orice proces este necesar să existe puncte de vedere diferite, inclusiv între judecător şi procuror, pentru că din acestea iese adevărul. Justiţia nu ar putea funcţiona fără aceste diferenţe de opinii, iar în cazurile în care există unanimitate de păreri, justiţia nu mai este obiectivă”, consideră avocatul timişorean Dumitru Ganţ.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro