Mihai Răzvan Ungureanu – prezent la Timişoara, la o conferinţă pe tema „Situaţia din Ucraina – consecinţe pentru securitatea regională” – spune că agresiunea Federaţiei Ruse asupra Crimeei reprezintă o piatră de încercare inclusiv în ceea ce priveşte soliditatea proiectului european şi atenţionează că ameninţările la adresa stabilităţii proiectului european pot veni chiar din interior. Una din ele o reprezintă exacerbarea curentului naţionalist. În plus, atenţionează acesta, democraţia, ca valoare, este fragilă şi principiile şi valorile acesteia trebuie apărate.

Agresiunea rusă asupra Ucrainei, eşecul iluziei păcii eterne?

Mihai Răzvan Ungureanu, fost premier, fost director al SIE, fost ministru al Afacerilor Externe, a susţinut, joi seara, la sediul Societăţii „Timişoara”, în prezenţa a numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile, o expunere despre situaţia din Ucraina şi despre implicaţiile pe care aceasta le generează la nivel european şi internaţional.

Conferinţa “Situaţia din Ucraina – consecinţe pentru securitatea regională” a fost moderată de Florian Mihalcea, preşedinte al Societăţii “Timişoara”, şi de Daniel Vighi, vicepreşedinte al Societăţii “Timişoara” şi preşedinte al Asociaţiei Civice Ariergarda.

Fostul premier şi ministru de Externe a expus, în prelegerea sa, implicaţiile pe care criza le generează asupra Europei şi asupra regiunii, precizând că modul în care a procedat Federaţia Rusă reprezintă o ameninţare la adresa valorilor europene şi subliniind faptul că democraţia, ca valoare, este infinit mai fragilă decât dictatura şi că principiile şi valorile acesteia trebuie apărate.

În context, Mihai Răzvan Ungureanu a realizat un istoric succint al tensiunilor generate în trecut de către actuala Federaţie Rusă, de la momentul fondării UE, în anii 50, până în prezent.

UE, ca model de organizare propus Europei după ce s-au estompat, în parte, ecourile celui de-al doilea război mondial, a aspirat, a declarat fostul premier, la configurarea unui “paradis terestru, neameninţat de nimeni”. Modelul propus viza inclusiv consolidarea capacităţii de apărare a statelor europene împotriva agresiunilor fostei, pe atunci, URSS care, mânată de tendinţe expansioniste, a provocat în repetate rânduri Occidentul, în momente pe care fostul ministru de Externe le-a expus, în ordine contracronologică, plecând de la situaţia din prezent, legată de anexarea Crimeei. În ordine, în înşiruirea de evenimente rămase fără impact din punctul de vedere al consecinţelor sancţiunilor care i-au fost aplicate actualei Federaţii Ruse de către comunitatea internaţională, Mihai Răzvan Ungureanu s-a referit la momentul recunoaşterii teritoriului separatist Georgia , la războiul cecen, la invazia din Afganistan, atunci când UUE nu şi-a sincronizat poziţia cu cea a SUA, impactul sancţiunilor pe termen scurt fiind inexistent, retragerea trupelor din Afganistan producându-se tardiv, la distanţă de zece ani, dar şi la primăvara pragheză.

Puţine au fost situaţiile în care, printr-o coordonare a sancţiunilor imouse la nivel internaţional, măsurile aplicate fostului U.R.S.S. au produs efecte concrete.

În ordine contracronologică, a menţionat sancţiunile impuse URSS după instalarea rachetelor nucleare în Cuba (1962), somaţia adresată de către Occident URSS-ului să părăsească Berlinul (1958), care a avut drept consecinţă separarea Berlinului în cele două părţi: Berlinul de Vest şi Berlinul de Est, prin ridicarea Zidului Berlinului şi momentul în care sovieticii au blocat accesul terestru către Berlinul de Est, cedând Berlinul de Vest Occidentului.

“Iluzia păcii eterne” poate fi spulberată atunci când presupoziţia că partenerul de dialog urmăreşte aceleaşi interese cu tine este infirmată de realitate, a apreciat Mihai Răzvan Ungureanu, potrivit căruia metoda prin care poate fi stăvilită şi descurajată agresiunea venită din partea Federaţiei Ruse ar fi asumarea de către toate statele membre UE a unor condiţii esenţiale pentru perpetuarea construcţiei europene.

De-a lungul istoriei spaţiului comunitar, au existat şi premise eronate în ceea ce priveşte configurarea unei arhitecturi solide a UE, a menţionat fostul premier, indicând faptul că absenţa unor obiective de politică externă comune şi faptul că UE a reunit, sub auspiciile sale, părţi componente cu origini diferite şi cu un conţinut diferit, au creat o construcţie nu îndeajuns de solidară.

Exacerbarea curentului naţionalist, un pericol major

Europa resimte, în acest moment, nevoia unor lideri politici, a opinat Mihai Răzvan Ungureanu, potrivit afirmaţiilor căruia Războiul Rece a creat lideri în Europa, în vreme ce perioada de după 1990 s-a caracterizat, mai degrabă, prin prestaţia, în prim-planul vieţii publice, a unor administratori de state naţionale. „Ignoranţa în raport cu UE nu poate fi camuflată”, avertizează acesta, referindu-se la importanţa înţelegerii şi asumării de către cei care aspiră să se implice, într-o formă sau alta, în configurarea viitorului proiectului european, a mecanismelor şi premizelor de funcţionare a UE.

Lipsa de informare sau pervertirea percepţiei publice referitoare la UE, cumulate cu o formă de dezinteres, alimentează însă şi o formă de retorică a celor două Europe, situaţie responsabilă pentru crearea unei falii între cetăţeni, ce par a aparţine de două lumi distincte, admiţând, astfel, existenţa a două categorii de destine, a două categorii economice, a două categorii de politici şi a două categorii de cetăţeni.

În faţa unei situaţii cum a fost cea generată recent, în Ucraina, de Federaţia Rusă, abordarea şi viziunea Europei ar trebui să fie în primul rând unitară. Întrucât, a apreciat fostul premier, “agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei este o agresiune a Rusiei asupra întregii lumi civilizate”.

Contextul generat în regiune de criza din Ucraina a afectat puternic economiile naţionale ale ţărilor vecine, România, Ungaria, Bulgaria şi Polonia, a precizat Mihai Răzvan Ungureanu, adăugând că situaţia s-a reflectat în fluctuaţia monedelor naţionale ale acestor state faţă de principalele valute (euro şi dolar), generând, până în prezent, pierderi de peste 58 de miliarde de euro şi o scădere dramatică a fluxului investiţiilor străine faţă de perioada de început a Euromaidanului.

S-au dinamizat, în schimb, investiţiile interne, a mai precizat Mihai Răzvan Ungureanu, referindu-se la o revigorare  a industriei de armament, reflectată, doar în Federaţia Rusă, printr-o creştere cu peste 27.000 a numărului de angajaţi din acest domeniu.

Situaţia din regiune rămâne în continuare critică şi impredictibilă, iar apartenenţa la UE reprezintă pentru România, una dintre cele mai importante garanţii în ce priveşte asigurarea securităţii şi integrităţii frontierelor. „Viitorul Parlament European va avea de administrat o situaţie aproape imposibilă, dacă nu va fi «blindat» de pro-europeni convinşi”, a avertizat Mihai Răzvan Ungureanu, potrivit aprecierii căruia unul dintre potenţialele pericole care ameninţă UE vine din interior, dintr-o exacerbare a curentului naţionalist.

Exponenţii unor partide xenofobe, naţionaliste sau de extremă dreaptă au fost primii care l-au aplaudat pe Putin după ce acesta a semnat anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă, a menţionat Mihai Răzvan Ungureanu, precizând că “pentru Vladimir Putin Uniunea Europeană e un detaliu”, în vreme ce ceea ce contează sunt relaţiile bilaterale.

În ceea ce priveşte viitorul statelor naţionale, fostul premier a opinat că soarta acestora va fi decisă în viitorul Parlament European şi a apreciat că, în mod cert, la întrebarea legată de soarta statului naţional unitar, nu se poate răspunde cu o abordare de tipul celei promovate de partidul premierului Victor Ponta. Şi aceasta în pofida retoricii naţionaliste pe care o adoptă în prezent PSD şi care se reflectă inclusiv în însemnele utilizate de partid în actuala campanie electorală pentru alegerile europarlamentare.

Resuscitarea interesului pentru sentimentul naţional derivă, însă, dintr-un „calcul politic cinic”, a precizat fostul premier, adăugând că, în actualul context european, se înregistrează o predominanţă a accentelor naţionaliste. “PSD nu e credibil în patriotismul său”, a opinat Mihai Răzvan Ungureanu, apreciind că mesajele electorale ale PSD, care mizează pe preluarea unor motive folclorice stilizate, au „un iz de europenitate negociabilă” şi reprezintă, în fapt, doar „un pseudo-antrenament pentru un naţionalism de paradă”.

În etosul politic românesc, UE a început să fie prezentă de dată relativ recentă, a semnalat fostul premier, potrivit aprecierii căruia informarea precară cu referire la acest subiect generează inclusiv o serie de percepţii viciate, un exemplu fiind cel legat de convingerea că „orice am face suntem în Europa”. 

În plus, a mai precizat Mihai Răzvan Ungureanu, „trăim în iluzia insulei”, iar acesta îi determină pe români să nutrească iluzia că “insulei România nu i se poate întâmpla nimic rău”.