Chiar dacă nu au fost vehiculate prea des în ultimii ani, strategiile şi planurile legate de metropola şi polul de creştere Timişoara continuă să se contureze. Autorităţile alocă fonduri în această direcţie.

50.000 de lei pe 2017, pentru Polul de Creştere Timişoara

Consiliul Judeţean Timiş a aprobat zilele trecute plata cotizaţiei anuale către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Polul de Creştere Timişoara, în cuantum de 50.000 de lei.

Alături de Primăria Timişoara, administraţia judeţeană pare să continue să sprijine strategia de sprijinire a conceptului de pol-metropolă a Timişoarei, mai ales că, după cum precizează şi CJ Timiş, „analiza diagnostic a Polului de creştere Timişoara arată că, din punct de vedere al dezvoltării sale economice, Timişoara este un puternic centru polarizator pentru întreaga regiune de vest a României, concentrând peste 80% din economia judeţului şi peste 30% din cea a regiunii şi fiind la nivel naţional cel de-al doilea centru economic, după capitala ţării.”

Planul pe termen lung al dezvoltării zonei rămâne acelaşi stabilit în urmă cu câţiva ani. Se doreşte „dezvoltarea economică durabilă pe baza industriilor de înaltă tehnologie, a informaticii, telecomunicaţiilor şi serviciilor creative”, „dezvoltarea unei infrastructuri tehnice integrate, complexe şi flexibile”, „asigurarea unui mediu social intercultural, coeziv şi stabil, favorabil progresului”  şi „realizarea unui habitat ecologic, confortabil şi atractiv”.

În ceea ce priveşte planurile de dezvoltare a infrastructurii, prin încorporarea în investiţii a comunelor limitrofe, planurile legate de metropola şi polul de creştere Timişoara se suprapun. CJ Timiş spune căTimişoara nu poate să aibă decât statutul de pol de creştere într-o zonă metropolitană în care trebuie să îşi asume responsabilităţile pentru urbanizarea zonelor limitrofe. Aceasta, mai spun eu, presupune transferul anumitor funcţiuni urbane spre comunele periurbane, extinderea transportului public spre comune, extinderea utilităţilor şi dezvoltarea serviciilor publice zonale, extinderea şi eficientizarea reţelelor tehnico-edilitare şi energetice.

„Conceptul de metropolă şi pol de creştere Timişoara este mai actual ca niciodată. Dar este un proces care se realizează natural. În ultimii ani s-au făcut, treptat, investiţii pe această idee, cum este, de exemplu, lărgirea căilor de acces către comunele limitrofe. Sigur, strădaniile se pot lovi de nişte orgolii ale comunelor limitrofe, care sunt foarte mari, dar să nu uităm că până prin 1905 şi Freidorf era zona independentă, şi la fel Ciarda Roşie, până prin 1950. Vrând, nevrând, cursul firesc al evenimentelor o să împingă şi aceste comune vecine spre înglobarea în Timişoara”, spune Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei.

Metropola Arad-Timişoara, vehiculată mai nou

Pe lână metropola Timişoara, cu înglobarea localităţilor vecine, mai nou se aduce în discuţie tot mai mult conceptul de metropolă vestică Arad-Timişoara.

Anul trecut, primarii celor două oraşe, Gheorghe Falcă și Nicolae Robu, au semnat actul de naștere al viitoarei metropole.

În urma dezbaterilor conferinței susţinute pe această temă și în contextul lansării documentului strategic „România competitivă”, cele două oraşe s-au alăturat într-un concept comun. Edilii acestora au semnat o rezoluție conform căreia administrațiile se angajează în a lucra la dezvoltarea metropolitană comună din punct de vedere economic, social și teritorial, având ca țintă atingerea unei populații de un milion de locuitori și creșterea calității vieții acestora.