Cum Timişul s-a prăbuşit în ultimii ani în clasamentele promovabilităţii la bacalaureat şi la examenul de evaluare naţională, pe plan local s-a venit cu ideea accesării de bani europeni pentru realizarea de meditaţii cu absolvenţii claselor terminale din şcoala generală şi liceu. Pe lângă Timiş, mai există doar două judeţe, Suceava şi Gorj, care au implementat astfel de proiecte cu finanţare europeană. Totul este ca şi elevii să fie interesaţi de această oportunitate care li se oferă.

Un proiect “pilot”

Dacă până acum orele suplimentare făcute de profesori cu absolvenţii claselor a VIII-a şi a XII-a, în vederea pregătirii examenelor de evaluare şi bacalaureat, erau un fel de “muncă patriotică”, pe plan judeţean s-a venit cu iniţiativa accesării unor fonduri europene pentru pregătirea suplimentară plătită a elevilor. Ideea a venit după rezultatele dezastruoase obţinute în ultimii ani la evaluarea naţională şi bacalaureat, şi, deocamdată, a luat forma unui proiect destinat doar absolvenţilor clasei a VIII-a, numit „Pregătirea suplimentară pentru promovarea cu succes a Evaluării Naţionale”. Prin intermediul acestui proiect, elevii din Timiş care termină clasa a VIII-a în acest an şi se pregătesc de examenul de evaluare pot face şi meditaţii la şcoală, iar profesorii vor fi plătiţi pentru munca suplimentară. Profesorii vor susţine orele în cadrul şcolii, la materii aflate în programa naţională.

“În Timiş vor fi implicate toate şcolile care au clase a VIII-a. Profesorii care vor face aceste meditaţii vor fi plătiţi suplimentar. Este vorba de 200 de şcoli din judeţ, atât din mediul rural, cât şi de mediul urban”, declară inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Timiş, Cornel Petroman. Proiectul are o valoare de aproape cinci milioane de lei de lei, fonduri nerambursabile, adică peste un milion de euro.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş, proiectul este câştigat, însă trebuie urmată metodologia pentru punerea lui în practică. Dacă se va dovedi un succes şi implementarea sa nu va lăsa de dorit, un proiect similar ar putea fi depus şi pentru pregătirea suplimentară a elevilor care se pregătesc de examenul de bacalaureat. “Nouă ni se pare o idee foarte bună. Sperăm ca astfel de proiecte să se materializeze cât mai des, pentru că sunt bune şi pentru elevii, care beneficiază de o pregătire suplimentară în mod gratuit, şi pentru cadrele didactice, care au astfel o sursă suplimentară de venit. Până acum orele de pregătire suplimentară care oricum erau organizate în majoritatea unităţilor şcolare, pentru examenele de bacalaureat şi evaluare erau un fel de muncă patriotică, nefiind plătite în vreun fel”, precizează profesorul Virgil Popescu, liderul Sindicatului “Spiru Haret” Timiş.

Ideea a fost lăudată recent şi de la tribuna Parlamentului, în cadrul unei dezbateri legate de situaţia sistemului de învăţământ, în care s-a precizat că tot mai mulţi elevi din anii terminali, care urmează să susţină examenele naţionale, se văd nevoiţi să îşi suplimenteze orele de curs cu meditaţii. “Fenomenul nu este în niciun caz unul nou, iar asociaţiile de părinţi şi profesori au atras atenţia asupra nevoii unei reglementări în domeniu. Meditaţiile sunt însă un pansament pentru o problemă cronică a sistemului de învăţământ românesc. Cu toate acestea, rezultatele extrem de slabe la examenele de bacalaureat şi la testele naţionale de la sfârşitul clasei a VIII-a demonstrează necesitatea unor forme de suplimentare a cursurilor din liceele şi şcolile gimnaziale româneşti”, s-a afirmat în dezbaterea parlamentară.

Mai mulţi parlamentari au propus ca modelul din Timiş să fie unul aplicat la sferă naţională. “Este o soluţie care a fost utilizată prin programe-pilot în mai multe judeţe ale ţării şi care a dat rezultate – meditaţii finanţate prin fonduri europene. Inspectoratele Şcolare Judeţene din Gorj, Suceava şi Timiş au elaborat şi depus proiecte prin intermediul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, pentru organizarea de meditaţii pentru elevii claselor terminale care urmăresc să se pregătească suplimentar pentru testările naţionale şi examenul de bacalaureat. Profesorii care se înrolează în programele de meditaţii vor fi remuneraţi din fondurile obţinute, iar elevii vor avea acces, indiferent de resurse materiale sau nivel de pregătire, la meditaţiile organizate la nivelul întregii şcoli”, a declarat deputatul Vlad Alexandru Cosma.

Parlamentarii au încurajat Ministerul Educaţiei Naţionale să promoveze programele de meditaţii organizate prin fonduri europene la nivelului tuturor inspectoratelor şcolare judeţene din ţară, considerând că un proiect naţional de acest fel derulat chiar de către minister ar putea avea un impact important asupra pregătirii şi rezultatelor elevilor la sesiunea de bacalaureat şi la testările naţionale. “Chiar dacă meditaţiile nu pot ţine locul unei pregătiri temeinice la clasă şi acasă, ele pot constitui un punct de plecare sau o strategie convergentă cu eforturile ministerului şi cu măsurile de corecţie aplicate în ansamblul sistemului de învăţământ”, au mai spus parlamentarii care susţin acest proiect.

O necesitate în Timiş, judecând după rezultatele la simularea examenului de evaluare

Dacă este să se facă raportarea la situaţia din judeţ, acest proiect, „Pregătirea suplimentară pentru promovarea cu succes a Evaluării Naţionale”, trebuie implementat cât mai rapid, altfel Evaluarea Naţională va “eclipsa” şi Bacalaureatul prin rezultatele dezastruoase care vor fi obţinute. Un indice temeinic în acest sens îl constituie simularea examenului de evaluare, la care Timişul a reuşit “performanţa” de a obţine o medie de promovare sub media naţională. Rezultatele pe judeţe arată că doar 45,5 % dintre elevii de clasa a VIII-a din au obţinut medii peste 5. Pe discipline, se stă mai bine la limba română – 64,3% dintre elevii timişeni obţinând note mai mari de 5, spre deosebire de matematică unde doar 27,1% dintre elevi au luat peste 5. La limba maternă, procentul elevilor care au luat peste 5 a fost de 69,1%. La limba şi literatura română numai patru elevi din Timiş au reuşit să obţină calificativul maxim. Ei învaţă la Colegiul “C.D. Loga”, din Timişoara, Colegiul Naţional “Coriolan Brediceanu”, din Lugoj, Şcoala Gimnazială “Anişoara Odeanu”, din Lugoj şi Şcoala Gimnazială Jimbolia. Rezultatele la limba română situează Timişul pe locul 15 la nivel naţional în privinţa rezultatelor de la simularea Evaluării Naţionale. În schimb, raportat la rezultatele obţinute la matematică, Timişul este pe locul 25 pe ţară.

Ca urmare a situaţiei înregistrate, conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş a decis adoptarea unor măsuri de remediere a situaţiei, care urmează să fie aplicate la nivelul fiecărei şcoli. Inspectoratul Şcolar va prezenta situaţia reală tuturor directorilor de şcoli şi vor aduce la cunoştinţa acestora măsurile dispuse de Ministerul Educaţiei şi, după caz, a celor adoptate la nivel local. De asemenea, inspectoratul va monitoriza implementarea acestora. La nivelul şcolii, va fi analizată situaţia şi se vor lua măsurile impuse de M.E.N., dar şi alte măsuri suplimentare pentru pregătirea elevilor, acolo unde şcoala consideră necesar. Lucrările fiecărui elev vor fi analizate la nivelul clasei, pentru a se identifica punctele slabe şi, în consecinţă, pentru a putea corecta neajunsurile înregistrate şi se vor efectua ore de pregătire pentru examinarea naţională din vară. În acest sens, proiectul de pregătire suplimentară finanţat cu fonduri europene este mai mult decât binevenit.

Dezinteresul elevilor, singurul impediment

Totul este ca acest proiect implementat în premieră în Timiş să beneficieze şi de interesului “destinatarilor” – elevii cu probleme în înţelegerea şi redarea materiei predate la clasă.

Există o experienţă deloc fericită legată de cursurile gratuite de pregătire organizate în mediul universitar pentru ajutarea absolvenţilor de liceu care nu au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat. De pildă, promovabilitatea extrem de scăzută i-a determinat şi pe profesorii de la Facultatea de Economie şi de Administrare a Afacerilor, din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, să organizeze meditaţii pentru absolvenţii respinşi. Meditaţiile au fost susţinute zilnic, la matematică, şi o dată la două zile, la informatică şi economie, câte două ore pe zi.

Puţini au fost cei care au participat la aceste cursuri. Dacă la matematică au venit 20 de tineri, în primele zile, la informatică, doi, iar la economie, tot doi, ulterior nu a mai venit nimeni, deşi tinerii în cauză chiar aveau nevoie de ajutor.

“Să fiu sincer, eu nu am observat o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de cunoştinţe al elevilor care ajung studenţi. Deşi există exigenţă la organizarea Bacalaureatului, deşi subiectele nu mai sunt la vedere, ca în urmă cu ceva ani, nu se vede o creştere calitativă a pregătirii studenţilor. Probabil că vor trebui să mai treacă vreo trei-patru ani de organizare temeinică a bacalaureatului pentru a se vedea o îmbunătăţire substanţială”, spune Ilare Bordeiaşu, profesor universitar la Facultatea de Mecanică, Catedra de Maşini Hidraulice a Universităţii Politehnice şi lider al sindicatului timişean “Alma Mater”.