Medicii timişoreni protestează „intelectual”

„Pacienţilor nu li se poate refuza consultul medical”

Reprezentanţii organizaţiilor profesionale a medicilor din Timiş au făcut publică lista proprie de solicitări către Ministerul Sănătăţii, în semn de protest faţă de modul în care funcţionează sistemul de sănătate. Deşi toată lumea se aşteaptă să-i vadă protestând în stradă, medicii timişeni au anunţat că nu vor apela la această formă de manifestare, conştienţi că pacienţilor nu li se poate refuza consultul medical.

Chirurgii nu ies în stradă, ginecologii nu mai fac întreruperi de sarcină la cerere

Surgeons Performing Surgery --- Image by © Robert Llewellyn/CORBISReprezentanţii Colegiului Medicilor Timiş au organizat la sfârşitul săptămânii trecute o întrunire cu mai multe asociaţii profesionale din domeniul medical, printre care Colegiul Medicilor Dentişti, Colegiul Psihologilor, Colegiul Farmaciştilor, Ordinul Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor în Sistemul Sanitar din România şi Camera Federativă a Medicilor – toate, parte a Coaliţiei Profesioniştilor din Sistemul de Sănătate. Aceştia şi-au anunţat măsurile de protest şi se alătură iniţiativei cadrelor medicale din celelalte judeţe ale ţării care au anunţat că la sfârşitul lunii septembrie vor ieşi în stradă. Medicii din Timiş nu cred, însă, că ieşirea în mijlocul străzii ar rezolva problemele sistemului de sănătate, ci au în vedere un manifest „intelectual”, acela de a bombarda continuu guvernanţii cu solici-tările lor, prin diverse ieşiri în spaţiul public.

Lazar Fulger, presedintele Colegiului Medicilor TimisProf. univ. dr. Lazăr Fulger, preşedintele Colegiului Medicilor Timiş, şi-a argumentat poziţia de a nu ieşi efectiv în stradă prin faptul că cei care au de suferit sunt tot pacienţii care, în tot acest timp, nu mai beneficiază de servicii medicale. Lazăr Fulger consideră că grevele din sistemul medical nu se pot face cu neasistarea populaţiei: „Mie îmi este greu să cred că medicii chirurgi din Judeţean lasă jos bisturiul şi pacientul pe masă şi ies în stradă. Mi se pare incorect ca unui om bolnav să i se refuze consultul medical”.

La rândul lor, medicii ginecologi de la Maternitatea „Odobescu”, din Timişoara, au luat în calcul o măsură de protest mai radicală. „Am discutat cu colegii şi am stabilit ca, o perioa-dă de timp, să nu mai facem întreruperi de sarcină la cerere.

Olimpia Oprea, medic ginecologAceasta este forma noastră de protest”, spune dr. Olimpia Oprea, medic ginecolog la acest spital.

Alocarea a 6 la sută din P.I.B. către Sănătate – pe lista de revendicări

Reprezentanţii cadrelor medicale din judeţ au făcut publică lista de revendicări care să conducă la îmbunătăţirea serviciilor medicale pentru pacienţi şi la ameliorarea condiţiilor de lucru pentru cadrele medicale. Printre solicitările acestora se numără alocarea a minimum şase la sută din PIB pentru Sănătate. În opinia lui Lazăr Fulger, alături de sistemul educaţional, Sănătatea este cel mai vitregit domeniu de activitate, mai ales dacă este comparat cu modul în care se finanţează sistemul de sănătate în alte ţări europene, cum ar fi Anglia sau Franţa. „Noi vrem să tratăm pacienţii ca în Occident, dar nu dispunem de banii care se investesc acolo, costurile cu cumpărarea şi întreţinerea apa-raturii medicale sunt mari, iar cu bani puţini nu prea poţi să faci mare lucru. De ase-menea, medicamentele au preţuri mari, iar subfinanţarea va duce în mod clar la situaţia în care spitalele vor fi văduvite de o serie de medicamente foarte importante pentru tratarea bolilor acute şi cronice, pacienţii fiind împovăraţi să şi le achiziţioneze singuri”, afirmă Lazăr Fulger.

Salarii mai mari pentru rezidenţi

O altă revendicare se referă la creşterea salariilor medicilor rezidenţi, care sunt prost plătiţi: „Nu este normal ca tinerii medici, după 12 ani de studii în domeniu, reprezentând facultatea, rezidenţiatul şi specializarea, să aibă un salariu de 1000 de lei”. În plus, spune dr. Fulger, nu o dată, aceştia nu-şi găsesc un loc un de muncă, având în vedere că angajările în sistemul sanitar sunt limitate, că trebuie să plece şapte medici ca să fie angajat un altul. Consecinţa acestor situaţii este amplificarea migraţiilor în domeniul sanitar, explică acesta, mulţi rezidenţi alegând să profeseze în alte ţări pentru că Statul român nu le asigură un loc de muncă. Asta, deşi tot Statul a cheltuit sume foarte mari pentru pregătirea profesională a lor. Potrivit preşedintelui C.M.R. Timiş, în judeţ, anual aproape 100 de cadre medicale solicită certificate de bună practică pentru a pleca în străinătate.

Medicii cer să nu mai fie denigraţi de către autorităţi

O altă solicitare a cadrelor medicale se referă la apărarea demnităţii şi renunţarea la deni-grarea profesioniştilor de către autorităţi. Dr. Lazăr Fulger consideră că medicul trebui tratat ca având o profesie liberală, nu ca funcţionar public. Acesta atrage atenţia că în ultima perioadă au fost iniţiate campanii de incriminare a medicilor în anumite cazuri de presupus malpraxis: „Îmi este greu să spun că medicii incriminaţi au fost sau nu de vină. Nu a analizat nimeni dacă în vreuna din situaţii au existat şi alte motive subiective pentru care s-a produs, de exemplu, decesul unui pacient. Eşecurile nu sunt întotdeauna imputabile elementului de neglijenţă care conduce la malpraxis. Când ai o reclamaţie, trebuie să vezi dacă respectivele probleme intră la complicaţii posibile şi să cântăreşti ele-mentul intenţionat. În unele cazuri e foarte greu de spus dacă a fost o vină sau pur şi simplu, soarta”. Lazăr Fulger estimează că, la nivelul ţării, doar 10 la sută din plângerile de malpraxis sunt fondate. Iar  în Timiş, în ultimii cinci ani, spune el, nu a a fost înregistrat niciun astfel de caz.

Consultaţiile stomatologice, nedecontate de jumătate de an

Mihai Romanu, presedintele Colegiului StomatologilorMedicul stomatolog Mihai Românu, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti Timiş, declară că, pe lângă aceste revendicări comune, organizaţia din care face parte are şi alte solicitări. Una dintre ele este decontarea serviciilor de asistenţă stomatologică furnizate în sistemul public de asigurări de sănătate, având în vedere că fondurile alocate pe anul acesta s-au terminat încă din primele trei luni. Din aprilie, grila de buget alocată de Casa Naţională de Asigurari de Sănătate pentru serviciile de stomatologie a fost zero, ceea ce a condus la perturbări în asigurarea asistenţei de specialitate a pacienţilor atât în ceea ce priveşte sistemul privat, cât şi în contextul funcţionării ambulatoriilor de stomatologie „care se constituie ca bază de învăţământ pentru medicii rezidenţi”. „Această reducere la zero era de aşteptat, pentru că fondurile alocate pacienţilor pe linie de stomatologie au scăzut din 2012 de la 60 de milioane de lei, la 13 milioane, în 2013, fonduri care s-au consumat în primele trei luni ale anului”, declară Mihai Românu.

C.M.D. Timiş mai solicită Ministerului Sănătăţii reacordarea titlului de doctor medic sto-matolog pentru absolvenţii de Medicină Dentară, titulatură care a fost stabilită din 2010, la medic dentist: „Spun acest  lucru pentru că şi colegii de la Medicină Generală, care urmează tot un ciclu de licenţă de şase ani şi obţin tot 360 de credite, primesc titlul de doctor medic, mai mult, şi cei de la Medicină Veterinară. Noi nu pledăm pentru retragerea titlului la ceilalţi colegi, ci pentru reintroducerea pentru categoria noastră profesională”.

De asemenea, se mai doreşte adoptarea unor acte  normative care să reglementeze formele de exercitare a profesiei unui dentist, ţinând cont de specificul acestei profesii şi, de asemenea, se impune o reorganizare a reţelei de cabinete şcolare, care funcţionează sub ju-risdicţia Primăriilor, a adăugat Mihai Românu.

Un psiholog la o mie de pacienţi

Doina Caxi, presedintele Colegiului PsihologilorŞi reprezentanţii Colegiului Psihologilor şi-au spus nemulţurile care ţin, în special, de ig-noranţa guvernanţilor, în ceea ce priveşte departajarea psihologiei de medicină, psihologii nefiind doctori.

Doina Caxi, preşedintele acestei organizaţii, solicită Ministerului Sănătăţii decontarea serviciilor psihologice către furnizori. Aceasta consideră că este nevoie şi de consultarea Colegiul Psihologilor la elaborarea sau la modificarea legislaţiei în domeniul sănătăţii, serviciile în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii care intră în atribuţiile psihologului fiind considerate ca servicii conexe, complementare: „În sănătate şi securitate în muncă, vorbim despre persoana sănătoasă din punct de vede medical şi vorbim de securitatea muncii, acolo fiind apanajul psihologului. Sunt aspecte care se referă la persoana în întregime ca aspecte cognitive, psihomotorii şi de personalitate, altceva decât examinarea medicală. Legislaţia este în defavoarea nostră. Cerem consultarea psihologilor când se fac modificări”. De asemenea, Doina Caxi spune că este nevoie de angajarea mai multor psihologi în spitalele de stat, cerinţa fiind mare. Potrivit acesteia, în cazul Spitalului Judeţean din Timişoara există doi psihologi la o mie de pacienţi, „ceea ce este de neconceput mai ales că unii pacienţi au nevoi de consiliere, cum a fost cazul accidentului de maşină din Muntenegru”.

Medicii de familie resping introducerea performanţei ca şi criteriu de salarizare

Liliana Paunescu, Camera federatica a medicilorConducerea Camerei Federative a Medicilor din Timiş spune că este nevoie urgentă de o grilă de salarizare. Dr. Liliana Păunescu, preşedintele acestei organizaţii, se declară nemulţumită de grila de salarizare care se pregăteşte şi respinge ideea introducerii perfor-manţei ca şi criteriu de aplicare a salariului, mai ales că, spune ea, nu se defineşte clar ce înseamnă performanţa: „E foarte greu să plăteşti un doctor în funcţie de performanţă. Trebuie să existe o grilă de salarizare, o încadrarea a medicilor pe grade profesionale. Nu înseamnă că dacă nu face performanţă îi scazi salariul”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis