Mausoleul de la Bobda, la un pas de prăbuşire

Una dintre construcţiile-emblemă ale Banatului nu primeşte bani publici pentru reabilitare, din cauza regimului de proprietate

Biserica BobdaAproape că nu există niciun ghid turistic sau monografie a Banatului care să nu menţioneze una dintre construcţiile-monument cele mai interesante din Banat, şi din această parte de Europă, şi anume mausoleul de la Bobda. Reprezentanţii autorităţilor locale spun că, fiind proprietatea Bisericii Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitarea ei. Dacă nu se iau măsuri urgente, însă, clădirea ar mai putea fi admirată doar în poze.

 

O stare de degradare accentuată

Considerată pe bună dreptate una dintre atracţiile turistice principale din Timiş, Mausoleul din Bobda, deşi are în spate o istorie de peste 150 de ani, riscă să devină, la propriu, istorie, dacă nu se iau rapid măsuri de reabilitare. Dacă acest monument se va prăbuşi, se va alege praful de moştenirea lăsată de Gyula Csavossy, ultimul grof care a trăit în acesta sat aflat la nici 30 de kilometri de Timişoara. Groful construise aici la sfârşit de secol XIX, un palat impresionant cu 42 de încăperi, alături de care se afla un splendid mausoleu, care este o replică a Bazilicii din Esztergom – Ungaria. Şi după ce palatul a dispărut, fiind demontat “la cărămidă”, materialele de construcţie fiind folosite la edificarea a numeroase construcţii din zonă, curând şi mausoleul ar putea deveni doar o amintire.

Degradarea imobilului a fost “ajutată” şi de unii localnici, care nu au fost prea impresionaţi de specificul clădirii. Au fost furate, pe rând, potirul din altar, covorul care se întindea de la intrarea în bisericuţa mausoleului şi până în faţa altarului, clanţele de la uşi, după care s-a încercat să se fure chiar şi orga aflată în balconul bisericii, însă instrumentul, fiind mai greu decât şi-au imaginat hoţii, le-a scăpat din braţe şi s-a făcut bucăţi. Ultimele pe lista hoţilor au fost cele două clopote masive din turla mausoleului, doar piroanele mari cu care au fost fixate împiedicându-i pe hoţi să-şi ducă planul la bun sfârşit. De istoricul mausoleului mai amintesc doar resturile de veşminte liturgice şi steaguri bisericeşti, cărţi de rugăciuni sau partituri religioase. Geamurile au fost sparte pe rând, lăsând să intre înăuntru ploaia şi zăpada. Din cauza infiltraţiilor, acoperişul a crăpat, mausoleul fiind invadat de sute de porumbei, care şi-au făcut aici cuiburi. Astfel, murdăria porumbeilor a desăvârşit aspectul de degradare totală în care a ajuns imobilul.

Criză de soluţii

Problema este că nici nu se întrevăd soluţii pentru reabilitarea imobilului, din cauza statutului clădirii. Reprezentanţii autorităţilor locale spun că, fiind proprietatea Bisericii Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri pentru reabilitare. “Clădirea este într-o stare jalnică şi, deocamdată, nu se întrevăd soluţii de reabilitare. Fiind în proprietatea privată a Episcopiei Romano-Catolice, Ministerul Culturii nu are cum să dea bani pentru reabilitarea ei. Şi, deşi a fost declarată clădire de patrimoniu, acest statut nu o ajută cu nimic, deocamdată”, ne spune Gabriel Ilaş, priumarul din Cenei, comună de care aparţine satul Bobda. Acesta mai spune că, potrivit unor informaţii vehiculate recent, ar exista intenţia ca mausoleul să fie donat Ministerului Culturii de către Episcopia Romano-Catolică, tocmai pentru a se putea acorda finanţarea necesară reabilitării urgente. Dar, avertizează, Gabriel Ilaş dacă nu se iau măsuri de reabilitare, există riscul cert ca în următorii ani clădirea să se dărâme. “Turla mare a mausoleului a fost mişcată în timpul unei furtuni foarte mari care a fost în zonă, în 1998, şi de atunci apa se infiltrează pe ziduri, şi şubrezeşte tot mai mult construcţia”, mai spune primarul.

E nevoie de peste 200.000 de euro

În 2012, Facultatea de Arhitectură din Timişoara a făcut mai multe evaluări ale clădirii, pentru a constata exact stricăciunile şi pentru a stabili ce ar trebui făcut pentru renovare. Atunci, se estima că este nevoie de 200.000 sau 300.000 de euro pentru a se putea reface mausoleul, pentru că structura de rezistenţă nu era încă afectată. Între timp, însă, e greu de spus la cât s-ar mai ridica suma necesară pentru salvarea clădirii. Anul trecut, în vară, câţiva absolvenţi ai Şcolii de Artă din Timişoara, secţia Cine-Foto, au tras un nou semnal de alarmă cu privire la starea singurei bijuterii arhitectonice rămase în urma baronului Csavossy. Însă, mai departe de aceste demersuri de sensibilizare, măsurile concrete întârzie să apară.

La ora actuală, comunitatea romano-catolică din zonă s-a restrâns dramatic, numărând nu mai mult de zece persoane, iar singura resursă materială ar reprezenta-o valorificarea recoltei de pe cele zece hectare de teren, retrocedate de curând, ca aparţinând mausoleului.

Cât priveşte o posibilă contribuţie financiară di partae Statului, şi aceasta este imposibilă. La începutul anilor '90, preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean Timiş, Viorel Coifan, încercase să găsească soluţii de conservare a monumentului. Pe atunci, cadrul legal nu permitea atragerea de fonduri din străinătate. Iar acum, lucrurile sunt blocate de statutul clădirii, incert din punct de vedere al proprietăţii. Chiar dacă Episcopia Romano-Catolică ar dona clădirea Ministerului Culturii, se ştie că în ultimii ani, deşi sunt numeroase locaşuri de cult valoroase din Banat, ajunse în stare avansată de degradare, nu s-au găsit fonduri de la buget decât pentru reabilitarea a cel mult două sau trei clădiri de acest fel pe toată zona de vest. În plus, în contextul mult-discutatei descentralizări, sunt şanse mari ca imobilul să ajungă tot în administrarea Primăriei, care nu are de unde să scoate sume de ordinul sutelor de mii de euro pentru reabilitare.

O istorie de peste 150 de ani, cu un final lamentabil

Basilica EsztergomMausoleul din Bobda este o copie a Bazilicii din oraşul Esztergom, dar şi a Bisericii Sfântul Ştefan din Budapesta. În secolul XIX-lea, groful Csávossy Gyula a construit în Bogda un castel cu 42 de camere. Din ce-şi amintesc sătenii bătrâni, odăile erau elegant mobilate, împodobite cu tablouri, bibelouri, covoare, perdele din dantelă, draperii de catifea şi brocart, lampadare din cristal de Murano. În faţa castelului fusese ridicat mausoleul, în structura căruia intra şi un impresionant loc de reculegere si rugăciune. Vitraliile au fost realizate la München, iar cele două clopote au fost comandate de la Viena.

Documentele vremii păstrate la Arhivele Naţionale ale Ungariei din Budapesta, atestă faptul că familia Csávossy era proprietara unor mari suprafeţe de pământ, agricultura fiind principala îndeletnicie şi, totodată, sursă de bani. Deoarece afacerile cu cereale erau printre cele mai prospere, familia Csávossy a avut fondurile necesare să construiască la Bobda un adevărat domeniu nobiliar, format din două mari clădiri: castelul familiei şi mausoleul aflat peste drum de castel. În forma sa actuală, mausoleul familiei a fost terminat în anul 1908.

În 1911, odată cu moartea baronului Gyula Csávossy de Csávos, totul a început să se degradeze la domeniul de la Bobda, iar ultimii copii ai lui Gyula au părăsit definitiv Timişul în 1925, stabilindu-se în Canada. După 1930 castelul a fost cumpărat de un localnic, care a plătit jumătate din preţ, diferenţa fiind acoperită printr-un împrumut luat de la bancă. Când dobânda a ajuns mult prea mare, instituţia bancară a optat pentru o soluţie extremă: a valorificat tot ce se afla mai de preţ prin încăperile castelului, după care a trecut la demolare, materialele de construcţie fiind vândute la bucată. 

Conform unui document de donaţie din 1909 semnat de Gyula Csávossy, mausoleul, care a scăpat de executori, a fost lăsat comunităţii romano-catolice din Bobda. În 2009 actul a fost reînnoit şi imobilul acum se află în proprietatea Episcopiei Romano-Catolice.  

Chiar şi aşa, mausoleul a rămas loc de veci pentru membrii familiei Csávossy. În 1911, după îmbălsămare, trupul neînsufleţit al lui Csavossy Gyula a fost depus într-un sicriu de sticlă, soţia şi alţi membri ai familiei având sicrie din metal. Lespezile de pe mormintele soţilor Csavossy au fost confecţionate din marmură neagră. După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu începutul “dictaturii proletariatului”, cavoul a fost profanat de cel dintâi primar al Bobdei postbelice. Conform unor  legende locale, atunci, martorii oculari au constatat, uluiţi şi înspăimântaţi, că trupul baronului nu putrezise deloc. Primarul care a dat dispoziţia ca mormintele să fie forţate pentru a naţionaliza posibile valori existente în sarcofage, bijuterii şi bani, a fost pedepsit cu doi ani de închisoare, pe care i-a şi efectuat în perioada 1946-1947, acuzat fiind de profanare de morminte. Ulterior, din lipsă de fonduri, realizarea unui monument funerar pe care să fie aşezate cele două lespezi din marmură neagră ale familiei baron Csavossy nu a putut fi materializat.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro