Marilen Pirtea, deputat PNL: „Guvernanții vorbesc de creșteri salariale succesive, dar uită intenționat să spună că sunt urmate de inflație”

Guvernul este acuzat de deputatul liberal Marilen Pirtea analfabetism și ticăloșie în politica economică, de pusee populiste de genul creșterilor salariale succesive, care deteriorează structura bugetară şi care, la rându-i, produce vulnerabilități severe.

 

Finalul lunii octombrie a adus o nouă confirmare a declinului structural al economiei noastre, atrage atenţia Marilen Pirtea, deputat PNL de Timiş, vicepreședinte al Camerei Deputaților. Acesta arată că cele mai recente prognoze ale FMI au corectat în creștere prognoza deficitului bugetar pe 2018, care este estimat acum la 3,6%, peste ținta de 3% din PIB.

Constatăm deteriorarea structurii bugetare, care produce vulnerabilități severe în timp, mai ales prin creșterea ponderii cheltuielilor permanente în veniturile fiscale, peste nivelurile de dinaintea crizei din 2009”, spune Marilen Pirtea.Cheltuielile salariale, subliniază el, au ajuns la 6,7% din PIB la sfârșitul primelor nouă luni ale acestui an, în timp ce ponderea acestora în total buget tinde spre 30%, tendințe care se vor accentua în ultimul trimestru al anului 2018, subliniază acesta.

„Puseele populiste ale guvernării se regăsesc în deciziile despre care politicienii Puterii nu vorbesc, decizii ce produc însă consecințe negative în lanț. Guvernanții vorbesc permanent despre bunăstarea românilor bugetari, sprijinită prin creșteri salariale succesive, dar uită intenționat să recunoască faptul că aceste creșteri salariale sunt imediat urmate de inflație, deficit comercial, scumpirea creditării și creșterea prețului energiei. În fapt, bunăstarea generală are o tendință real negativă, ca efect final al acestei politici economice”, acuză Marilen Pirtea.

Deputatul liberal atrage atenţia şi asupra aparatul fiscal care este nereformat și care colectează tot mai ineficient: „Deși economia crește în continuare, ponderea veniturilor din TVA este pe un trend descrescător, începând din 2015, ceea ce indică performanțe reduse în colectarea veniturilor.

Din perspectiva încetinirii economice pe care o estimează atât FMI, cât și Comisia Europeană, mai spune Marilen Pirtea, Guvernul trebuie să realizeze cu prioritate investiții publice și să se preocupe, nu doar la nivel declarativ, de atragerea fondurilor europene: „Încetinirea construcțiilor și a sectorului imobiliar sunt primele semne că ne așteaptă intrarea într-o toamna economică aridă, care poate fi evitată doar prin măsuri concrete pentru a se culege roadele creșterilor puternice avute până în prezent și a avea o iarnă liniștită. Din păcate, observăm o lipsă totală de proiecte a actualului executiv și, în lipsa lor, prelungirea agoniei dată de lipsa infrastructurii și de exodul forței de muncă care afectează mediul de afaceri și investițiile.”

Doi factori deosebit de importanți mai sunt de adăugat pentru o interpretare completă a realității economice de azi, afirmă deputatul liberal.

  1. Decalajul tot mai mare dintre veniturile medii ale bugetarilor și cele ale angajaților din mediul economic privat: „În 2018, pe fondul creșterilor salariale accelerate din sectorul bugetar, acest decalaj s-a transformat într-o foarfecă salarială ce se deschide tot mai mult între sectorul bugetar și cel privat, într-o manieră nesustenabilă. Răspunsul la această foarfecă salarială se va vedea în cât de mult o să scadă motivația angajaților din mediul economic privat, implicit exprimată în productivitate”, spune Marilen Pirtea.
  2. Investițiile cu o evoluție net descendentă, atât cele publice, cât și cele străine atrase de România. Deputatul PNL afirmă că ponderea investițiilor publice în PIB se află la minime istorice și anul acesta fiind cea mai importantă caracteristică negativă a politicii economice populiste a guvernării PSD-ALDE: „Ponderile acestor doi ani, de 3-4% din PIB, se situează la jumătate față de nivelul investițiilor publice din perioada revirimentului din anii 2008-2012. De fapt, structura construcției bugetare a evoluat puternic către creșterea ponderii cheltuielilor permanente, în defavoarea cheltuielilor de investiții, o tendință ce compromite economia noastră pe termen lung.”

Pe de altă parte, adaugă Marilen Pirtea, fondurile atrase prin proiecte cu finanțări UE sunt extrem de reduse. Dintre toate tipurile de finanțări europene atrase, spune el, cea mai slabă performanță o înregistrează capitolul absorbției de fonduri structurale: „Din cele 22 de miliarde de euro bugetate pentru România având ca destinație proiectele structurale și de coeziune, pentru planul european de șapte ani, au fost atrase până acum doar 1,4 miliarde de euro, adică 6,5% din totalul sumei. Este o contraperformanță îngrijorătoare, mai ales că au trecut deja cinci ani din cei șapte ai acestui exercițiu financiar european.”

Marilen Pirtea mai declară că automatismul retoric al prim-ministrului Viorica Dăncilă și al celorlalți responsabili guvernamentali PSD-ALDE nu poate ascunde realitățile economice. „Guvernanții evită tactic să amintească de contraperformanțele economice pentru care sunt responsabili, spunând mereu că sănătatea economiei noastre este demonstrată prin creșterea economică permanentă, ceea ce este absolut fals, după cum se poate constata prin citirea și interpretarea celorlalți indicatori ai evoluției economice. Inevitabil, decontul acestei abordări populiste urmează să fie plătit în curând, iar debutul crizei manifeste se va declanșa poate chiar înainte de finalul lui 2018”, conchide deputatul liberal.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis