În contextul recentei dezbateri cu privire la faptul că nicio universitate din România nu mai este reprezentată în top 1000 global din reputatul clasament internațional Shanghai, rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Gabriel Pirtea, readuce în atenția publicului o soluție de reformă structurală universitară, pe care UVT a susținut-o public de mai mulți ani, care Timișoara, ca oraș universitar, s-ar situa în primele 1000 de universități ale lumii în maximum doi ani.
“Știm cu toții că topurile și rankingurile importante sunt extensive, ceea ce înseamnă că acestea adună contribuția în domeniile educației și cercetării ce vine din partea tuturor membrilor comunității academice, fără a raporta aceste rezultate cumulate la numărul acestora. Știm, de asemenea, că majoritatea covârșitoare a universităților din top 500, din top 1000 la nivel internațional sunt universități care au în componența lor științe exacte și științe ale naturii, medicină și științe inginerești. În plus, mai știm și alte elemente ce contribuie la reușita majoră a universităților cotate în prima mie de universități ale lumii, la care cu greu pot visa universitățile românești, cum ar fi cadre didactice sau alumni laureați ai premiilor Nobel. Așadar, prezența într-un top cum ar fi topul Shanghai, în primele 1000 de universități din lume (din cele in jur de 30.000, câte sunt în toata lumea), fără a întruni condițiile de mai sus este pe cât de binemeritată, pe atât de întâmplătoare și, cum s-a constatat, efemeră”, declară rectorul Universității de Vest din Timișoara, prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea.
Acesta mai spune că universitățile metropolitane – care ar coagula toate universitățile din arealul orașelor mari, cu o intensă viața academică și de cercetare – sunt nu doar soluția la această problemă, ci sunt soluția pentru o reformă fundamentală a învățământului superior, “o reformă a eficienței (un singur rector în loc de X rectori, un singur director general în loc de X directori generali şamd.), sunt soluția pentru servicii suport de calitate pentru studenți, sunt soluția pentru integrarea tuturor stakeholderilor și a administrației în jurul elementului esențial de dezvoltare al unei comunității – universitatea, maturizată ca format instituțional la nivel de universitate metropolitan”.
În situaţia în care ar exista consens pentru înfiinţarea universităţilor metropolitane, mai spune Marilen Pirtea, nu trebuie inventat nimic în România, deoare acest format instituțional, metropolitan, este un element câștigător deja verificat și validat: “Este suficient să ne uitam la 120 km de Timișoara, la Szeged, ori mai departe, la universitățile din Franța care, începând cu universitățile din Strasbourg, au fuzionat în toate orașele universitare importante, chiar în țara pe care o considerăm adesea un model pentru noi, românii. Este însă important ca interesele personale, mărunte, să fie lăsate deoparte și, în loc de ele, să privim înainte cu optimism și viziune, către soluția fuziunii celor patru universități publice timișorene, așa cum am propus încă din timpul primului meu mandat de rector, considerând că este de datoria mea să propun o fuziune în interesul Timișoarei și al viitorului orașului nostru universitar, fiind deschis unui proces democratic și transparent de desemnare a unui singur rector al universității metropolitane timișorene, fără să am nicio clipă impresia că îmi expun un interes individual prin această propunere radicală, dimpotrivă, mizând totul pentru interesul academic și public”.
Rectorul UVT, Marilen Pirtea, mai spune că şi astăzi, la mulți ani după ce a avansat public pentru prima dată soluția fuziunii universităților din Timișoara într-o singură entitate universitară, are toate argumentele pentru a spune ca această construcție instituțională, Universitatea Metropolitană Timișoara, s-ar situa în primele 1000 de universități ale lumii în maximum doi ani de la constituirea sa.
Trebuie mult tupeu, de fapt poliricienii prin asta se remarca, sa mai iesi cu astfel de declaratii cand toata lumea stie ce inseamna invatamantul romanesc. Un sistem complicat, fara posibilitate de schimbare in bine, multi ani de acum inainte. Acesti indivizi ar trebui macar sa taca, dar tupeul nu-i lasa.