Marama mamei lui Brâncuși, expusă la Muzeul Cânepii din Timişoara, unic în țară

Cămăși populare românești, bluze, ii sau marame din cânepă, simple ori țesute cu fir de aur, unele purtând amprenta unor simboluri ale culturii românești, cum ar fi Brâncuși sau Maria Lătărețu, primesc oaspeții, în atmosferă de șezătoare, în primul Muzeu al Cânepii din România care s-a deschis la Timișoara, anunţă Agerpres.

 

Exponatele provin din mai multe regiuni ale țării, cele mai prețioase fiind marama mamei lui Constantin Brâncuși și un costum al nepoatei sculptorului, dar și o ie cu paiete de aur care a fost vedetă la Expoziția Universală de Artă de la Paris, din anul 1937, sau o ie a interpretei de muzică populară Mariei Lătărețu. Artista de muzică populară și-a vândut la un moment o parte din aceste piese garderobă pentru a rezolva o problemă familiară, iar proprietara Muzeului Cânepii, Leontina Prodan, a cumpărat-o și a recondiționat-o.

Leontina Prodan a avut inițiativa înfiinţării acestui muzeu pentru a încerca să protejeze culturile de cânepă, plantă privită, la noi, ca drog, şi a decis astfel să păstreze memoria cânepii prin sloganul „rezistență prin cultură”.

Muzeul este deschis în sediul firmei de croitorie, care și-a redus activitatea de la 150 de muncitori la 7. Cu acest spațiu rămas liber am pornit proiectul nostru (al familiei – n.r.) de suflet, START (Școală Tehnică de Arte Românești Tradiționale), un muzeu viu, care nu este finanțat deocamdată, pentru că nu avem atâția bani. Având colecții personale de variate costume populare, chiar și noi producem costume populare, faptul că eu cultiv cânepă și de patru ani organizez Ziua Cânepii, transformată într-un festival al cânepii, ne-am gândit că deși toate demersurile noastre pe care le-am făcut la autorități nu au avut niciun rezulta, putem să menținem această plantă vie prin cultură. Acest muzeu va fi unul al viitorului cânepii, pentru că abia după ce am abandonat-o (cultura acestei plante n.red.) ne-am dat seama de puterea ei, de utilizările pe care le are”, declară Leontina Prodan.

Aceasta spune că îi place să lucreze pe firul de cânepă, pentru că simte că brodează cu propriile mâini o istorie ce coboară în mileniile omenirii.

Această plantă a fost o necesitate pentru țăranul român, să se îmbrace, să-și facă o casă, să fie sănătos. Începând cu 1972, în România s-au construit 12 fabrici integrate, cu 52 de unități pe tot cuprinsul țării, de prelucrare a cânepii, toată știința și inventica românească au fost puse în joc aici, dar au fost distruse toate prin privatizare. Le-au cumpărat străinii pentru a-și distruge concurența. Cânepa a fost victima unui război economic și se vorbește despre ea doar ca drog sau plantă halucinogenă, eventual canabis”, afirmă Leontina Prodan.

În jurul costumelor populare, Leontina Prodan a reușit să închege de 20 de ani șezători ce includ acțiuni culturale, teatru popular, locuri unde oamenii se întâlnesc, povestesc, își cos o ie.

Cel mai vechi exponat este o cămașă din județul Sălaj, cu o istorie de peste 200 de ani, care-i aparține Leontinei, dar multe dintre piese provin de la participanții la Festivalul Condeierilor Plugari din Banat, care are loc în fiecare an, în luna septembrie, la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.

Prima donație de la o femeie de la Condeierii Plugari este cămașa unui bărbat care s-a numit Minus, un nume latin dat în Ardeal, care să nu poată fi maghiarizat”, remarcă Leontina Prodan.

Dintr-un astfel de muzeu nu putea lipsi și un război de țesut. „Este un război din 1907, al unei prietene care nu mai este și care a avut 16 brevete de invenții prin care a trecut războiul, de la cel manual la cel mecanic, cu care s-au dotat toate unitățile din țară care erau cooperative Arta Populară”, mai spune Leontina Prodan.

În Muzeul Cânepii din Timișoara mai sunt expuse și cărți mai vechi sau din epoca modernă despre cultivarea sau valorificarea industrială a acestei plante.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis