Indicele de masă corporală al unei persoane creşte cu 0,03% de fiecare dată când aceasta consumă mâncare fast-food, se arată într-un studiu al unei echipe de cercetători americani, publicat în Bulletin of the World Health Organisation.

Datele studiului au relevat, de asemenea, că, între 1999 şi 2008, nu­mărul meniurilor fast-food consumate anual de o persoană, la nivel global, a crescut de la 27% la 33%. În aceeaşi perioadă de timp, indicele mediu de masă corporală (IMC) din cele 25 de ţări dezvoltate a crescut de la 25,8% la 26,4%, conform dailymail.co.uk, sursă citată de Mediafax. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California au ajuns astfel la concluzia că fiecare meniu fast-food cauzează o creştere cu 0,03% a indicelui de masă corpo­rală. O persoană cu un indice de ma­să corporală între 18,5% şi 24,9% are o greutate normală, un IMC între 25% şi 29,9% semnalează că o persoană este supraponderală, iar un IMC de peste 30% reprezintă un simptom al obe­zităţii.

Acest studiu este primul care examinează efectele consumului de mâncăruri fast-food asupra obezităţii şi ale impactului economic al fenome­nului, susţinând că guvernele ar tre­bui să ia măsuri concrete de preve­nire a obezităţii şi a urmărilor sale pe termen lung – diabet, boli cardio­vasculare şi cancer.

„Dacă Guvernele nu vor lua mă­suri pentru reglarea economiei, piaţa (…) va continua să promoveze obe­zi­tatea în toată lumea, cu urmări dezas­truoase pentru sănătatea publică şi productivitatea economică”, averti­zează Roberto De Vogli, coordona­torul studiului, de la Departamentul de ştiinţe ale sănătăţii publice al Universităţii din California.

Studiul se concentrează pe ţările dezvoltate, însă descoperirile acestuia sunt relevante şi pentru ţările în curs de dezvoltare, deoarece toate naţiu­nile au trecut printr-un proces de globalizare şi de reglare a pieţei, mai ales în ultimele trei decenii, după cum spune Roberto De Vogli.

Cele mai mari creşteri ale IMC au fost înregistrate în Canada, Aus­tralia, Irlanda şi Noua Zeelandă, în timp ce creşterile cele mai reduse se înregistrează în ţările cu regle­men­tări de piaţă mai stricte, precum Italia, Olanda, Grecia şi Belgia.