Deşi actuala echipă din fruntea Consiliului Judeţean Timiş reclama situaţia financiară dezastruoasă rămasă la preluarea mandatului, rectificările de buget făcute la jumătatea anului nu par a fi unele de criză. Cel puţin pentru aparatul executiv, care şi-a suplimentat bugetul pentru deplasări externe la final de an.

Vizite externe cu buget majorat

În ciuda vremurilor de austeritate despre care actuala conducere a Consiliului Judeţean Timiş lăsa să se înţeleagă că vor urma din cauza supraîndatorării instituţiei şi a situaţiei financiare dezastruoase preluate la început de mandat, bani se mai găsesc pentru echipa executivă, care doreşte să îşi majoreze bugetul iniţial stabilit pentru deplasări externe.

Conform proiectului de hotărâre care oficializează rectificarea bugetară „bugetul pentru autorităţi executive se rectifică prin suplimentarea prevederilor la titlul cheltuieli de personal cu suma de 124 mii lei pentru diurnă şi cazări ca urmare a acţiunilor pe plan extern ce vor avea loc până la sfârşitul acestui an, iar la titlul Bunuri şi servicii cu suma de 503,00 mii lei, din care: 134,00 mii lei pentru cheltuieli cu deplasările în străinătate.”

Ceea ce înseamnă că actuala echipă are de gând să crească numărul de vizite sau bugetele acestora, în ciuda situaţiei financiare precare a instituţiei, reclamate la început de mandat.

Greaua moştenire

Majorarea de buget pentru deplasări externe ale echipei executive vine în condiţiile în care noua conducere a CJ Timiş anunţa că a găsit un grad de îndatorare care se apropia de limita maxima impusă de lege.

Situaţia este cu atât mai ciudată cu cât, susţinea actuala conducere, o bună parte din cele peste 300 de milioane de lei pe care instituţia  le-a împrumutat de la diverse bănci a fost luată împrumut, teoretic, chiar cu scopul de a cofinanţa o serie de proiecte europene ratate, cum e cel de reabilitare al ambulatoriului de specialitate de la CJ Timiş.

Preşedintele administraţiei judeţene, social-democratul Sorin Grindeanu, menţiona că, de-a lungul anilor, CJ Timiş s-a îndatorat foarte mult şi că sunt extreme de puţine proiecte depuse pe actualul exerciţiu de finanţare al Programului Operaţional Regional.

Situaţia de faţă nu poate fi însă considerată o revelaţie, pentru că presa a atras atenţia asupra gradului mare de îndatorare la care a ajuns CJ Timiş şi, în plus, acest grad de îndatorare, precum şi proiectele contractate erau publicate pe site-ul instituţiei.

Gradul de îndatorare al instituţiei a crescut semnificativ după ce, în urma unor demersuri începute în 2013 şi a unor scandaluri care au marcat numeroase şedinţe de plen, conducerea CJ Timiş a obţinut, în 2014, ce şi-a dorit: undă verde pentru contractarea unui împrumut de 200 de milioane de lei pentru finanţarea a diverse obiective considerate prioritare. După ce mai mulţi aleşi judeţeni care s-au opus creditării au spus de mai multe ori că administraţia judeţeană nu ştia ce va face cu aceşti bani, conducerea CJ Timiş a publicat la un moment dat o listă cu proiectele pentru care vor fi folosiţi banii obţinuţi prin credit. Însă alocarea a fost estimativă. Apoi CJ Timiş a tot schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC, în detrimentul cofinanţărilor de proiecte europene. Acum, în proiectul de rectificare bugetară creditul respectiv este pomenit doar în contextul în care suma alocată iniţial în buget pentru capitolul „Alte cheltuieli cu transporturile” a fost diminuată cu  5,7 milioane de lei, reprezentând rate împrumut, aferente împrumutului de la CEC Bank, împrumut a cărei rambursare va începe din anul 2017, conform actului adiţional la contractul de împrumut.

„Faptul că acum se acuză greaua situaţia financiară moştenită din fostul mandat mi se pare hilar. Au fost numeroase moment când noi, consilierii din opoziţie am atras atenţia asupra faptului că acel credit de 200 de milioane de lei a fost luat nejustificat, fără o listă de obiective. Aceasta a fost de fapt una dintre cacealmalele mandatului lui Bojin – a luat aceşti bani şi apoi a înlocuit treptat obiectivele de finanţare, folosind banii pentru asfaltări şi cârpeli de drumuri. Să se spună acum că nu s-a ştiut e comic, dar e bine că măcar acum s-a sesizat actuala echipă cu privire la gradul de îndatorare al instituţiei, care e făcut public pe site-ul instituţiei, înseamnă că facem progrese”, comentează Marius Martinescu, fost consilier judeţean PNL.