20 de zile pare să fie timpul necesar pentru refacere, cu ocazia mini-concediului de sărbători la Consiliul Judeţean Timiş. În acest interval nu sunt nici audienţe şi nu va exista nici program cu publicul.

Trei săptămâni fără „perturbări” de la cetăţeni

Conform unei celebre butade, în România se intră în sărbători pe 1 decembrie şi se mai iese undeva pe 10 – 11 ianuarie. Situaţia nu stă chiar aşa în administraţia judeţeană. Conform unui anunţ postat din vreme pe site-ul Consiliului Judeţean Timiş, instituţia îşi suspendă programul de lucru cu publicul şi acordarea de audienţe începând cu data de 21 decembrie urmând ca acestea să fie reluate în 11 ianuarie 2016. Cum 21 e luni, de fapt, cu publicul nu se va mai lucra la CJ Timiş din 18 decembrie, după tradiţionala şedinţă de plen din 16 decembrie cu colindători la uşă şi proiecte de hotărâri înghesuite pe ultima sută de metri. Contabilizând, deci, perioada fără audienţe şi program cu publicul, ies vreo 23 de zile, ceea ce înseamnă că, cu o săptămână în plus, s-ar fi bifat cu succes o lună.

„Se cunoaşte că atmosfera este una de sfârşit de mandat. Este încă o manifestare a unei administraţii răvăşite. După atâtea realizări, gen finanţări europene importante ratate, cred că se impune şi o perioadă binemeritată de odihnă. Este de remarcat, totuşi că, la ultima şedinţă de plen, preşedintele CJ Timiş nu a uitat să-şi prevadă, printr-un proiect, asigurarea dreptului de semnătură pentru perioada următoare”, comentează situaţia consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

Grijă pentru aparatul propriu

În ultima perioadă, administraţia judeţeană pare preocupată de bunăstarea şi drepturile angajaţilor din aparatul instituţional, şi poate cel mai bun indiciu în acest sens este faptul că în acest an CJ Timiş a alocat bani pentru achiziţionarea de servicii juridice în vederea reprezentării instituţiei şi a preşedintelui acesteia în faţa instanţelor de judecată, în două litigii având ca obiect reîncadrarea angajaţilor din instituţie – funcţionari publici şi personal contractual – şi plata drepturilor salariale neacordate conform prevederilor legale, fiind vorba în special de celebrele măsuri luate în perioada de austeritate de după criza economic.

Miza procesului a fost consistentă, fiind vorba, pe lângă reîncadrări, de “calcularea şi plata drepturilor salariale cuvenite şi neacordate, în baza acestor prevederi legale, pe trei ani în urmă de la data introducerii acţiunii şi în continuare”.

Nevoia angajării unor reprezentanţi externi în acest proces al angajaţilor cu CJ Timiş a fost motivată cu prevederi din Legea privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. În această lege se stipulează că funcţionarul public este în conflict de interese dacă interesele sale patrimoniale pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice. În plus, se mai arăta în această lege, în cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct.

Astfel, având în vedere acţiunea promovată în instanţă, toţi angajaţii, inclusiv consilieri juridici au calitatea de reclamanţi, şi susţin că nu vor putea apăra în instanţă interesele CJ Timiş, fiind în situaţia de conflict de interese. De aceea, “nu pot acorda consultanţă, asistenţă şi nici nu vor putea reprezenta în instanţă Judeţul Timiş, în litigiul cu instituţia”, se preciza în proiectul în care se argumenta necesitatea angajării de servicii juridice, în procesul administraţiei judeţene cu propriii angajaţi.