Un expert în management cultural a venit la Timişoara pentru a instrui autorităţile în privinţa a ceea ce au de făcut pentru ca oraşul să poată intra în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. El avertizează că o astfel de competiţie nu e despre cine are mai multe clădiri: “Nu investiţi în lucruri de care nu veţi avea nevoie în perspectivă. E vorba aici despre utilizarea unor bani publici, a căror investire trebuie controlată foarte bine”.

Expert în management cultural: “O astfel de competiţie nu e despre cine are mai multe clădiri”

“Timişoara 2021– Să construim o Capitală Culturală Europeană” a fost titlul seminarului susţinut la Timişoara, la începutul acestei săptămâni, de un expert în întocmirea de programe vizând obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană. Ektor Tsatsoulis le-a explicat autorităţilor locale şi ju­deţene care sunt principalele etape ce trebuie parcurse şi care sunt condiţiile ce trebuie respectate pentru ca Timi­şoara să poată aspira la obţinerea titlu­lui de Capitală Culturală Europeană.

Expertul în management cultural Ektor Tsatsoulis – care beneficiază de experienţa acumulată în munca la proiectul cu care oraşul cipriot Paphos a câştigat titlul de Capitală Culturală Europeană pentru 2017 şi care lucrea­ză acum la elaborarea unui proiect cul­tural pentru oraşul scoţian Aberdeen –afirmă că etapele necesare pregătirii unei astfel de candidaturi includ elabo­rarea unei strategii de dezvoltare cultu­rală, care să aducă oraşului beneficii economice şi sociale pe termen lung, realizarea unei infrastructuri adecvate, conceperea unei viziuni clare şi coeren­te pentru programul cultural al anului, implicarea în proiect a artiştilor locali, armonizarea elementelor culturale tradiţionale cu formele de manifestare culturală contemporane şi integrarea acestora într-un ansamblu care să le confere o dimensiune europeană, mul­ticulturală.

Ektor Tsatsoulis mai spune că important este şi accentul care se pu­ne pe voluntariatul cultural, pe im­plicarea societăţii civile şi pe cointe­re­sarea elevilor, întrucât astfel se con­struieşte ceea ce reprezintă audienţa de mâine: “Un astfel de proiect nu se refe­ră doar la ceea ce se întâmplă în anul respectiv, ci şi la ceea ce rămâne după. O astfel de competiţie nu e despre cine are mai multe clădiri. De aceea este im­portant să nu investiţi în lucruri de care nu veţi avea nevoie în perspectivă. E vorba aici despre utilizarea unor bani publici, a căror investire trebuie contro­lată foarte bine. Oraşul trebuie să dove­dească faptul că merită să câştige”.

La nivel de oraş-candidat, o etapă extrem de importantă o reprezintă de­semnarea managerului general şi a di­rectorului artistic. Ektor Tsatsoulis in­sistă asupra faptului că rolul principal în parcurgerea primilor paşi în pregătirea dosarului de candidatură aparţine Mu­nicipalităţii, întrucât un astfel de titlu revine oraşului, nu unei asociaţii implica­te în proiect – în cazul nostru, Asociaţia Ti­mişoara Capitală Culturală Euro­peană.

Ektor Tsatsoulis avertizează că nu sunt agreate niciun fel de jocuri politi­ce în spatele instituţiilor europene şi că, fiind vorba despre proiecte care vizează perioade îndelungate de timp, factorul politic trebuie să fie subsumat interesului comunităţii.

Discursuri oficiale ambigue

Factorii locali şi centrali de decizie par să nu prea ştie în acest moment ce anume ar trebui făcut pentru a po­ten­ţa şansele Timişoarei de a accede la acest titlu. Dovadă în acest sens stă dis­cursul mesagerului în teritoriu al ministrului Turismului, Maria Grapi­ni, consilierul Cosmin Trif, care şi-a încheiat discur­sul de la întâlnirea cu Ektor Tsatsoulis cu un dublu mulţu­mesc, după ce a trecut în revistă, deve­lopând într-o enu­­merare devenită deja clişeu, premie­re­le timişorene. Tot în aceeaşi zonă s-au situat şi discursurile prefectului Eu­gen Dogariu şi al vicepreşedin­te­lui C.J. Timiş, Marian Vasile. Ideea cen­trală din discursul lui Eugen Dogariu este că la Prefectură există nişte con­strân­geri în ceea ce priveşte bugetul, care “nu prea poate fi accesat”. La rân­dul lui, reprezentantul C.J. Timiş vor­beşte despre nevoia de colaborare între toţi factorii politici şi administrativi de care depinde soarta candidaturii Timi­şoarei.

Primarul cere implicarea profesioniştilor

Un discurs mai orientat către ex­punerea de soluţii şi chestiuni concrete l-a avut primarul Timişoarei, Nicolae Robu, care a insistat pe nevoia impli­că­­rii unor profesionişti. “La începutul verii am lansat un apel către minţile lu­minate ale oraşului, să vină în colecti­vul de elaborare a strategiei culturale. Am deschis o secţiune pe site-ul Pri­mă­riei pentru înscrierea acestor persoa­ne. S-au înscris până acum trei persoa­ne.(…) Nu trebuie să angajăm însă o ar­mată de oameni în Asociaţie, eu sunt împotriva unei astfel de abordări”, mai spune edilul. Dar, conchide el, “fără bani nu vom putea avea aceşti experţi”. Ni­colae Robu promite că Primăria va sus­ţine cultura în Timişoara “cu bani mult mai mulţi decât oricând”, dar spune că este nevoie şi de “contribuţii în natură”, adică de idei şi de muncă. Pentru spo­rirea gradului de atracti­vi­tate a oraşu­lui, mai spune edilul, echipa din Primă­rie va continua să transforme oraşul la nivel de infrastructură, căci ne­mobili­za­rea la maximum a resurselor admi­nis­trative poate duce la un eşec în pri­vin­ţa primei evaluări a şanselor Timişoarei.

Am încercat să îl contactăm pe pri­­marul Nicolae Robu, pentru a afla în ce măsură se justifică înfiinţarea, prin hotărâre de Consiliu Local, a unei  aso­cia­­ţii care să se ocupe de pregătirea dosarului de candidatură pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, câtă vre­me expertul în programe culturale Ek­tor Tsatsoulis a insistat asupra faptului că primele demersuri care trebuie efec­tuate revin reprezentanţilor Municipali­tăţii. Edilul nu a putut fi, însă, contactat.

Am avut management cultural până acum?

Primăria Timişoara este fondator al Asociaţiei Timişoara Capitală Cultu­rală Europeană, în 2011, prin hotărâri ale Consiliului Local fiind decisă pe de o parte susţinerea candidaturii Timi­şoarei la titlul de Capitală Culturală Europeană după 2019, iar pe de altă parte, aprobarea participării Municipa­lităţii, în calitate de membru fondator, la constituirea acestei asociaţii.

În vară adresam Primăriei Ti­mi­şoara câteva întrebări: Care este ra­portul dintre Primăria Timişoara şi Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană? Pe ce criterii a fost aleasă conducerea acestei asociaţii? Cine a făcut selecţia personalului de condu­cere? Dacă a existat o comisie, am so­licitat nominalizarea tuturor persoane­lor care au făcut parte din aceasta. Da­­­că a fost organizat concurs, am solici­tat să ni se spună unde a fost anunţat con­cursul şi câţi candidaţi s-au prezentat. Care este remuneraţia lunară a condu­cerii acestei asociaţii? Din ce fonduri este acoperită această remuneraţie?

Interesant a fost răspunsul la în­trebarea “Pe ce criterii a fost aleasă conducerea acestei asociaţii?”. Mai corect, pe lângă întrebare. Şi lemnos: “Asociaţia Timişoara Capitală Cultu­rală Europeană este organizată şi func­ţionază conform unui act constitutiv şi a unui statut, cu respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la asociaţii şi fundaţii, acte care prevăd modul de organizare şi funcţionare a asociaţiei, organele de conducere, administrare şi control, etc. Organele de conducere, administrare şi control sunt: adunarea generală, consiliul director, comisia de cenzori, preşedinte, director executiv”. Deci, pe ce criterii a fost aleasă condu­cerea? Nu am înţeles din răspunsul primit de la Primărie.

Ne sunt enumeraţi, însă, membrii Consiliului Director, despre care aflăm că sunt aleşi de Adunarea Generală pen­tru trei ani: Corina Răceanu, Emil Cris­tescu, Ingrid Deac, Vlad Gaivoronschi, Sorina Jecza, Victor Neumann, Codru­ţa Popov, Norbert Tako, Marcela Titz, Dan Ciubotariu şi Lavinia Simion (cea din urmă, consilier în cadrul Compa­r­timentului Relaţionarea cu Instituţii Cul­turale al Primăriei Timişoara, fiind şi persoana care ne-a răspuns solicitării de informaţii). Cine alege A.G. şi cine face parte din A.G. nu se specifica.

Reprezentanta Primăriei mai spu­nea, însă, că acest Consiliu Director alege directorul executiv al asociaţiei, desemnat a fi Simona Neumann. Ca o paranteză, uitându-ne peste numele care formeză Consiliul Director, apre­ciem că unul dintre ele ar fi trebuit să se abţină de la desemnarea directo­rului executiv – Victor Neumann fiind soţul Simonei Neumann.

Şi, mai aflam, preşedintele aces­tei asociaţii este Ioan Holender, ales de către A.G.

Care este remuneraţia lunară a conducerii acestei asociaţii şi din ce fonduri este acoperită? “În acest mo­ment Consiliul director, directorul exe­cutiv şi preşedintele nu sunt remune­raţi”, transmitea Municipalitatea.

Deci, avem o pleiadă de nume de rezonanţă ale vieţii culturale locale – în cazul unora reputaţia depăşind grani­ţele ţării – care au acceptat să-şi aso­cieze numele cu această asociaţie. Avem o conducere a asociaţiei aleasă de o misterioasă Adunare Generală, neremunerată însă, deci nemotivată. Nu avem, încă, un plan de acţiune, o analiză a punctelor forte, nici a celor slabe care pot fi aduse în ipostază de puncte tari, un calendar asumat public al acti­vităţilor la care se înhamă Aso­cia­ţia Timişoara Capitală Culturală Eu­ro­peană să-l urmeze, sau cel puţin aces­ta nu este public, deşi ar trebui să fie.

Să vedem cum se va pregăti de acum încolo Timişoara pentru această competiţie. Şi cu ce va decide să intre în concurs.

Suspans la Timişoara, până în 2017

Capitală Culturală Europeană este titlul acordat unui oraş desemnat de U.E., pe durata unui an, timp în care în respectivul oraş se organizează evenimente culturale a căror trăsătură definitorie este dimensiunea culturală europeană.

Iniţiativa organizării unei astfel de competiţii a aparţinut actriţei Melina Mercouri, în 1985, pe când avea calitatea de ministru grec al Culturii, un demers pe care l-a făcut în parteneriat cu omologul său francez, Jack Lang.

Începând cu 2007, titlul este acordat unor parteneriate între oraşe din ţările din Europa Occidentală şi oraşe din ţările central şi est-europene. În 2021, titlul va reveni unui oraş din Grecia şi unui alt oraş din România.

Lansarea competiţiei se face cu şase ani înaintea anului vizat pentru obţinerea candidaturii. Aceasta înseamnă că, după votarea noului regulament în Parlamentul European, preconizată pentru finalul acestui an – începutul anului viitor, debutul lui 2015 ar putea însemna lansarea candidaturii Timişoarei pentru acest titlu. Depunerea candidaturii este urmată de procedura de selecţie, făcută de către o comisie de specialitate. Această etapă se va realiza, potrivit noului regulament, la începutul lui 2016, decizia finală putând fi comunicată la finele anului. La începutul lui 2017 vor fi anunţate în Parlamentul European oraşele din România şi din Grecia care vor deţine titlul pentru 2021.