Fiind obiectul unor studii de fezabilitate în cascadă, unele expirate şi refăcute, dar şi al unor contestaţii făcute pe ultima sută de metri, lucrarea de refacere a Pasajului Jiul, considerată foarte importantă pentru fluidizarea traficului în zonă, poate demara. Primăria Timişoara a atribuit contractul.

O lucrare aşteptată de mult

Reprezentanţii Primăriei Timişoara au anunţat, zilele trecute, atribuirea execuţiei lucrărilor pentru obiectivul de investiţii „Pasaj Jiul”. Conform documentaţiei de atribuire, se vor executa lucrări de lărgire a pasajului Jiul de sub calea ferată şi de modernizare a străzilor din zonă, valoarea de atribuire a contractului fiind de 17,69 de milioane de lei, după ce se plecase de la o valoare estimată mult mai mare, de 28 de milioane de lei.

Atribuirea nu a fost fără hopuri, generând un adevărat scandal public anunţul unor reprezentanţi ai Primăriei cu privire la o contestaţie făcută una dintre firmele participante pe ultima sută de metri, contestaţie considerată de primarul Nicolae Robu „un act de sabotaj”, şi nejustificată în condiţiile în care atribuirea s-a realizat prin licitaţie electronică.

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a respins contestaţia şi acum se aşteaptă demararea propriu-zisă a lucrărilor.

Potrivit proiectului, strada Jiul va avea patru benzi de circulaţie, pe porţiunea Splaiul Nicolae Titulescu – bulevardul Republicii. Pe sub pasaj vor fi cinci benzi, două către strada Circumvalaţiunii şi trei către bulevardul Republicii.

Pentru Pasajul Jiul s-au realizat şi aprobat, în ultimii zece ani, patru studii de fezabilitate. Dintre acestea, trei au expirat, fiind bani pierduţi din bugetul local. Din aceste motive, consilierii locali au vrut explicaţii de la reprezentanţii Direcţiei Tehnice, pe care nu le-au mai primit însă.

Pasajul Jiul face parte din „pachetul” de trei pasaje Jiul, Popa Şapcă şi Solventul – care ar fi costat împreună, potrivit estimărilor iniţiale, peste 51 de milioane de euro.

Studiile de fezabilitate achiziţionate pentru cele trei pasaje nu au fost ieftine. Pentru Pasajul Popa Şapcă, ce se vrea a fi lărgit la patru benzi, Primăria a dat, doar pentru documentaţie, 68.000 de lei. Aceeaşi sumă s-a atribuit şi pentru realizarea documentaţiei preliminare pentru pasajul Jiul. Şi tot 68.000 de lei a dat Primăria şi pentru documentaţia aferentă realizării pasajului rutier inferior din zona Solventul. Pentru două dintre aceste proiecte – Jiul şi Popa Şapcă s-a considerat în 2013 că este nevoie să se achiziţioneze documentaţia completă – studii de fezabilitate, proiecte tehnice şi detalii de execuţie, deşi existau studii de fezabilitate întocmite în 2009. S-a considerat însă că aceste documentaţii pentru care, în anii trecuţi, Primăria a plătit bani grei, nu mai sunt de actualitate şi trebuie refăcute de la zero.

„Traseul actual al căii ferate nu mai poate rezista în noile condiţii de trafic”

Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişolarei, consideră că lucrările la cele trei pasaje Jiul, Popa Şapcă şi Solventul, sunt mai mult decât necesare, raportate, la traficul actual şi cel preconizat din Timişoara. „Prin Timişoara vor trece trei coridoare europene, şi este destul de clar că traseul actual al căii ferate nu poate să reziste în condiţiile actuale de trafic. De aceea, sunt două variante – ori să se facă acea centură feroviară prin nordul oraşului, ori să se realizeze pasaje. Acestea trebuiau făcute de mult, şi de multă vreme se vorbeşte la Primărie despre un aşa numit «Program al celor cinci pasaje». Prin atribuirea unor lucrări pentru realizarea de pasaje se elimină zvonurile care circulau prin oraş legate de metrou sau de îngroparea liniilor ferate”, spune arhitectul Radu Radoslav.