La fel ca în multe alte proiecte de amploare derulate de către Primăria Timişoara, şi în cazul reabilitării centrului istoric a apărut o lucrare suplimentară care complică destul de mult derularea investiţiei, din punct de vedere al costurilor şi perioadei de realizare. De această dată este vorba despre o conductă de gaz care trece prin Piaţa Sfântul Gheorghe şi este extrem de greu de înţeles de ce rezolvarea acestei probleme nu a fost prevăzută în planurile de şantier iniţiale, atâta vreme cât amplasarea unei conducte de gaz nu este informaţie clasificată. Rămâne de văzut care vor fi, în acest caz, implicaţiile acestei “revelaţii” tardive.

Conducta cu surprize

Ar fi fost greu de crezut că proiectul de reabilitare al centrului istoric al Timişoarei se va derula fără să apară elemente neprevăzute, însă este cel puţin ciudată încadrarea în această categorie de evenimente a descoperirii unei conducte de gaz, care trece prin Piaţa Sfântul Gheorghe. Astfel, nu descoperirile arheologice sau elementele legate de stabilitatea clădirilor din zonă ar putea să complice destul de mult proiectul de reabilitare al centrului istoric, ci conducta de gaz care în niciun caz nu ar fi trebuit să fie o surpriză, raportată la documentaţia proiectului, care ar fi trebuit să cuprindă acest element, deloc neglijabil.

Până una alta, în lipsa unei pregătiri şi a unui plan de acţiune pentru acest “eveniment”, Primăria Timişoara a întocmit un proiect de hotărâre, supus aprobării în următoarea şedinţă de plen, proiect denumit  “Hotărâre privind aprobarea încheierii Convenţiei pentru modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente pe strada Piaţa Sfântul Gheorghe, din Timişoara, aflată în curs de reabilitare în cadrul proiectului Reabilitarea spaţiilor publice din centrul istoric al municipiului Timişoara.”

Motivaţia acestui proiect este aproape comică, prin formulare şi descriere. Astfel, se precizează în document, “în urma lucrărilor de construcţii din Piaţa Sfântul Gheorghe , din Timişoara, s-a constatat existenţa unei conducte de gaz care trece chiar pe terenul pe care, conform proiectului de reabilitare, urmează să se realizeze un amfiteatru şi împiedică continuarea lucrărilor de edificare a acestuia.”

În acest caz se poate constata formularea impersonală şi expresia “s-a constatat existenţa”, menită, probabil, să îndulcească concluzia care se desprinde: faptul că, deşi s-a realizat un studiu de fezabilitate amplu şi costisitor, însoţit de documentaţii de şantier la fel de costisitoare, nu s-a “constatat” existenţa unui elemente extreme de important din zonă, a cărui amplasare nu era clasificată.

“Descoperirea” a dus la discuţii purtate cu reprezentanţii E.On Gaz, în urma cărora s-a hotărât că, pentru continuarea lucrărilor de construcţii privind reabilitarea Pieţei Sf. Gheorghe, conform proiectului, este necesară modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente. Astfel, conducta de distribuţie, de presiune redusă, cu diametru de 63 de milimetri şi în lungime de 40 de metri, va fi amplasată în zona plană din apropierea frontului estic al Pieţei Sf. Gheorghe. Şi, plecând de la această situaţie, urmează devize de lucrări suplimentare, şi facturi aferente, pentru că a fost invocată prompt Legea 123/ 10 iulie 2012, privind energia electrică şi gazele naturale, care precizează că, în cazul în care, în mod excepţional, este necesar ca pe terenul pe care sunt amplasate obiective din sectorul gazelor naturale „să se execute o construcţie, solicitantul va suporta toate cheltuielile aferente modificărilor necesare, cu respectarea tuturor prevederilor referitoare la proiectarea şi execuţia lucrărilor în sectorul gazelor naturale şi sub condiţia cedării în patrimoniul operatorului a bunului rezultat”.

În acest sens, pentru demararea lucrărilor de proiectare şi execuţie, în vederea devierii conductei, Primăria Timişoara trebuie să încheie o Convenţie pentru modificarea traseului reţelei de distribuţie a gazelor naturale existente în Piaţa Sf. Gheorghe, din Timişoara, prin care să cedeze către EON Gaz Distribuţie SA proprietatea obiectivelor rezultate în urma modificării, din momentul punerii în funcţiune a acestora – fără alte pretenţii patrimoniale sau nepatrimoniale

ulterioare. Totodată, va acorda către E.ON Gaz Distribuţie SA dreptul dreptul de uz, de servitute şi de acces-fără alte pretenţii patrimoniale sau nepatrimoniale ulterioare, pe toată durata existenţei şi funcţionării conductei de distribuţie, în vederea asigurării siguranţei în exploatare, în condiţiile legii şi ale contractelor dintre cele două părţi. Evident, “toate costurile ocazionate de modificarea traseului reţelei de distribuţie gazelor naturale se vor plăti din contribuţia proprie a municipiului Timişoara la bugetul proiectului”. După finalizarea analizei, este greu de apreciat la cât de va ridica suma aferentă acestui proiect “colateral” proiectului propriu-zis.

Fost arhitect-şef: “Trebuia să se studieze efectele pe termen lung ale unui asemenea proiect”

Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei, spune că, deşi proiectul legat de reabilitarea centrului istoric trebuia realizat, din el trebuia exclusă Piaţa Sfântul Gheorghe, unde se ştia de la început că se vor face descoperiri arheologice importante, care vor întârzia cu mult investiţia propriu-zisă. “Trebuia să se lucreze etapizat, şi fără Piaţa Sfântul Gheorghe, unde nu trebuiau începute acele săpături. Nu este firesc ca un proiect de o asemenea importanţă şi amploare să nu aibă un plan de management al proiectului, şi să demareze fără să se studieze efectele pe termen scurt, mediu şi lung ale implementării unei asemenea lucrări”, ne-a declarat Radu Radoslav.

Lucrările neprevăzute sunt o “tradiţie” la Primărie

Nu este pentru prima oară când lucrări importante ale Primăriei se împotmolesc, sau se scumpesc semnificativ din cauza unor lucrări neprevăzute care nu au fost cuprinse în bugetul iniţial al proiectului, întrucât nu au fost prevăzute în documentaţia iniţială.

Operaţiunea de reabilitare a malurilor Begăi a întâmpinat probleme generate de greşelile de proiectare. Aceste chestiuni ar putea majora, în final, preţul întregii lucrări, pentru care oricum există o sumă foarte mare, rezervată pentru cheltuieli neprevăzute.

După ce, iniţial, s-a constatat că unele alei sunt mult prea înguste, fiind imposibilă deplasarea pe ele altfel decât în şir indian, s-a venit cu scuza existenţei unor greşeli de proiectare şi a faptului că aleile au trebuit făcute astfel pentru a nu se ajunge la tăieri de copaci. Între timp, s-a ajuns la concluzia că şi aceste tăieri de copaci sunt necesare. Mai mulţi consilieri locali au declarat că eventualele greşeli de proiectare nu pot fi acceptate ca scuze, mai ales că era datoria Direcţiei Tehnice să verifice dacă proiectul este aplicabil în realitate, şi că este cu atât mai grav să se spună că sunt greşeli de proiectare, pentru că un asemenea proiect nu poate fi făcut din birou, fără să se verifice posibilitatea aplicării sale pe teren. 

În cazul acestei lucrări, probabil că se va utiliza în totalitate suma alocată pentru cheltuieli neprevăzute şi s-ar putea ajunge chiar la suplimentări de bugete, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor proiecte similare, de amenajare de spaţii verzi. Proiectul a fost adjudecat cu 25 de milioane de lei, dar valoarea totală estimată a acestor lucrări a fost calculată de Primărie la 33,4 milioane de lei fără TVA. Din aceşti bani, 30,8 milioane de lei reprezentau valoarea estimată pentru execuţia lucrărilor de reabilitare a zonei – construcţii şi instalaţii pentru investiţia de bază, iar suma de 2,5 milioane de lei a fost alocată „contravalorii lucrărilor diverse şi neprevăzute” –  o sumă mare, raportată la proiect, şi la faptul că acest gen de alocări de sume pentru lucrări neprevăzute a generat nu o dată controverse în Consiliul Local.

Cel mai controversat caz legat de cheltuielile neprevăzute în execuţia unui proiect de lucrări publice de către Municipalitate rămâne însă cel legat de Parcul Copiilor. Pentru reabilitarea acestuia s-au investit 8,8 milioane de lei, adică aproape două milioane de euro, bani luaţi din bugetul local. Bugetul de investiţii a fost majorat semnificativ în mai 2012, din cauza unor lucrări suplimentare, descoperite pe parcurs. Astfel, suma alocată execuţiei proiectului a trebuit majorată cu aproximativ 1,2 milioane de lei. Majorarea de buget a fost necesară în primul rând din cauza unei revelaţii tardive, legate de faptul că parcul era traversat de două linii electrice aeriene a căror prezenţă ar constitui un pericol pentru activităţile din parc. De asemenea, în cursul îndeplinirii contractului, s-a constatat pe parcurs, apariţia unor situaţii diferite faţă de cele existente în caietul de sarcini şi proiectul tehnic. În urma acestor “revelaţii”, un tablou electric a fost mutat în afara spa­ţiilor de joacă, s-a mutat am­plasarea toaletei şi s-a constatat că este necesară reconfigu­ra­rea aleilor, devierea cablurilor electrice pe lângă arbori, su­plimentarea conductelor de apă şi canal, ca şi a cablului de iluminat cu 196 de metri.