Lucrările de reabilitare a malurilor Begăi nu sunt realizate nici pe jumătate

Teoretic, proiectul trebuie terminat până în martie

Reabilitare maluri canal BegaDat fiind vorba despre un proiect realizat cu finanţări europene, nu prea există o marjă de negociere cu privire la termenul de finalizare, reabilitarea malurilor canalului Bega ar trebui finalizată până în martie 2015, deşi vine sezonul rece şi lucrările au ajuns la un stadiu de realizare de doar 44%. Un consilier local susţine că, din cauza unor greşeli de implementare a proiectului, în primăvară ar trebui demarată o nouă decolmatare a canalului.

 

Un termen strâns

Cu toate că, potrivit declaraţiilor celor implicaţi în investiţie, proiectul de reabilitare a malurilor canalului Bega este realizat în proporţie de doar 44%, el ar trebui finalizat până în luna martie2015. Lucru greu de crezut, ţinând cont de faptul că va fi mai greu să se lucreze pe perioada sezonului rece,

În momentul de faţă, lucrarea ar fi trebuit realizată într-o proporţie de 50%, însă întârzierea este justificată cu greutăţile legate de condiţiile meteo defavorabile, vegetaţia abundentă crescută pe malul canalului şi gradul avansat de degradare al dalelor de pe malul Begăi. În mod normal, însă, vegetaţia de la mal şi starea acestor dale de pe mal nu ar fi trebuit să fie elemente de surpriză pentru proiectant.

Simion MosiuDe la începutul acestei lucrări Primăria remarca deficienţe legate de lucrările de reabilitare a malurilor Begăi. După ce iniţial au constatat că unele alei sunt mult prea înguste, fiind imposibilă deplasarea pe ele altfel decât în şir indian, reprezentanţii Municipalităţii au venit cu scuza existenţei unor greşeli de proiectare şi a faptului că aleile au trebuit făcute astfel pentru a nu se ajunge la tăieri de copaci. Între timp, s-a ajuns la concluzia că şi aceste tăieri de copaci sunt necesare. Ultima problemă pe listă a fost cea legată de pistele de bicicletă în zig-zag, greu de explicat, ca şi concepţie şi logică.

„În concluzie, acum se spune că acum depinde de vreme dacă proiectul va fi finalizat până în martie. Şi, probabil, cum vremurile sunt cam tulburi, se vor mai realiza prelungiri ale termenului limită”, spune consilierul local PDL Simion Moşiu.

Încă o decolmatare, necesară în primăvară

Din păcate, modalitatea de derulare a proiectului nu s-a schimbat nici după ce mai mulţi aleşi locali au atras atenţia asupra pericolului ca Bega să se umple de pământul scos de pe maluri. Aceştia au spus încă de la demararea proiectului că actualele lucrări ar putea anula efectele complicatului şi costisitorului proces de decolmatare a canalului Bega, început în 2008 şi terminat în 2010. Conform acestor voci din Consiliul Local, se decapează malul, iar nămolul ajunge din nou în Bega. Or, dacă se continuă în acest fel, se anulează efectele operaţiunii de decolmatare, care au costat milioane de euro.

Cu mare greu, în 2010, nămolul din Bega a fost scos de pe tronsonul oraşului. Chiar oficialii Primăriei spuneau, în urmă cu patru ani, că, după măsurătorile efectuate, a rezultat un volum enorm de nămol de dragat, de circa 700.000 de metri cubi. Grosimea stratului de nămol varia de la 0,5 metri în oraş, până la circa un metru în amonte de nodul hidrotehnic Sânmihaiul Român. „Ideea e că, în acelaşi ritm, în primăvară va fi nevoie de o nouă decolmatare a canalului, pentru care Primăria nu are bani în bugetul local, deci nu se ştie de unde s-ar putea lua fondurile necesare. La fiecare ploaie noroiul decapat de pe malurile canalului ajunge în apă, anulând practic procesul de decolmatare finalizat în urmă cu câţiva ani”, spune Simion Moşiu.

Ultimele lucrări de decolmatare au început în toamna anului 2008 şi ar fi trebuit să se finalizeze în noiembrie 2009, însă au suferit întârzieri din cauza unei contestaţii a licitaţiei, făcută de o firmă care dorea să participe la proiect. Judecarea procesului, dar şi întârzierea unei tranşe din fondurile alocate de Ministerul Mediului au amânat finalizarea proiectului până în iunie 2010.

Valoarea totală a investiţiei în operaţiunea de decolmatare a întregului canal, până la graniţa cu Serbia, a fost de 17 milioane de euro, 19% din această sumă fiind alocată de către Guvernul României, prin Ministerul Mediului, restul banilor provenind de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro