Primăria Timişoara nu consideră că ar fi o prioritate realizarea unor noi locuinţe sociale, întrucât acest gen de proiecte ar creşte riscul de a se forma ghetouri şi focare de infracţionalitate. Consilieri locali care susţin reluarea construcţiei sau achiziţionării de locuinţe de acest gen spun însă că nu toate cazurile sociale pot fi încadrate într-un anumit tipar.

Fără fonduri pentru construcţia de locuinţe pentru cazurile sociale

Primăria Timişoara a decis ca anul acesta să nu aloce fonduri pentru construcţia de locuinţe sociale. „Nu am alocat fonduri pentru zona aceasta de construcţii de locuinţe sociale pentru că am spus-o răspicat şi o asumăm dacă vreţi şi ideologic avem orientarea înspre a dezvolta oraşul şi ne dorim ca fiecare cetăţean să fie preocupat el însuşi şi-şi asigure o locuinţă. Asta nu înseamnă că nu avem deschidere totală pentru parteneriatul ANL care s-a dovedit unul foarte bun şi care a dat şansă multor tineri şi nu numai tineri să-şi construiască o locuinţă să ajungă să aibă o locuinţă”, şi-a explicat decizia primarul Nicolae Robu.

În opinia sa, atribuirea unor astfel de locuinţe ar reprezenta un „magnet” pentru alte cazuri sociale, care ar aştepta să le fie rezolvată problema locativă în acelaşi fel: „Timişoara trebuie să fie un oraş al oamenilor harnici, performanţi, care pot să-şi asigure cele necesare traiului, nu un oraş asistenţial. Dăm 100 de locuinţe sociale, mâine mai vin în Timişoara cetăţeni fără locuinţă din toată ţara şi vom avea veşnic mii de cereri de locuinţe sociale.”

Nicoale Robu mai spune că proiectele vehiculate în urmă cu patru ani, când se discuta despre posibilitatea amenajării unor locuinţe de tip modular şi la Timişoara, şi-au dovedit eşecul în alte oraşe. „Modelul care părea atunci unul interesant, în 2012, s-a dovedit o trambulină către puşcărie. Nu cred că este un model de urmat.”

Evident, nu toţi consilierii locali au împărtăşit opinia conducerii Primăriei. „Există oameni care sunt scoşi din locuinţe de foştii proprietari şi nu sunt pierde vară, sunt ingineri, medici, pensionari, oameni în vârstă, au o pensie foarte mică şi nu se pot descurca. Nu putem să-i considerăm pierde vară., sunt intelectuali care au contribuit la dezvoltarea acestui oraş şi sunt şi alte situaţii din domeniul social, în care nu vin cerşetorii să ceară locuinţă şi nici pe cerşetori nu trebuie să-i considerăm aşa. Nu există din păcate, deşi ne-am dori cu toţii, o societate fără o masă critică de oameni care trebuiesc asistaţi social”, s-a menţionat în acest sens în Consiliul Local.

Printre aleşii locali care susţin necesitatea alocării de fonduri pentru locuinţe sociale se numără şi fostul viceprimar PNŢCD Adrian Orza. „Eu nu văd legătura între construcţia de locuinţe sociale şi ghetouri. Locuinţele sociale sunt locuinţe ca oricare altele, atribuite unor oameni aflaţi în nevoie din diverse motive – sunt intelectuali scoşi în stradă de proprietari. Dar dacă nu se ţin audienţe la Primărie, normal că nu se ştie prea multe despre cazurile sociale, iar unii vorbesc despre ele pe baza a ceea ce au văzut în filme, probabil”, consideră Adrian Orza.

Modelul „Mazăre”, abandonat

O soluţie alternativă pentru rezolvarea problemei locuinţelor sociale, „importată” de la Constanţa, de la fostul primar Radu Mazăre (care a ajuns în vizorul procurorilor şi din cauza acestui proiect), era, în viziunea Primăriei Timişoara, construirea de locuinţe modulare.

În 2012 se vorbea prima oară de aceste locuinţe, şi atunci se făcea un preţ local de construcţie foarte mare: aproape 500 de euro pe metrul pătrat. Ignorând acele calcule, anul trecut Primăria a părut dispusă să iniţieze construcţia acestor locuinţe, dispunând realizarea unui studiu de fezabilitate.

Zonele vehiculate până acum pentru construcţia acestor locuinţe erau Freidorf, Ronaţ şi Calea Aradului. În ultima perioadă, nu s-a mai discutat însă nimic despre posibilitatea concretizării acestui proiect.