Probabil că nu mulţi timişoreni ştiu că Primăria Timişoara deţine o suprafaţă împădurită destul de mare la Ocolul Silvic Ana Lugojana. Municipalitatea intenţionează să valorifice la licitaţie lemnul obţinut în urma tăierilor de pe cele peste 600 de hectare pe care le are în proprietate.

„Depozitul” de lemn al Timişoarei

Probabil şi în spiritul politicii de găsire a unor surse bugetare multiple, Primăria Timişoara şi-a anunţat intenţia de a valorifica la licitaţie lemnul obţinut prin tăierile de pe o suprafaţă împădurită destul de mare pe care municipalitatea o are în apropiere de Lugoj.

În zilele următoare va fi aprobată scoaterea la licitaţie, de către administratorul fondului forestier – Direcţia Silvică Timiş prin Ocolul Silvic Ana Lugojana, a 3.378 de metri cubi de masă lemnoasă provenită din fondul forestier, proprietate publică a Primăriei Timişoara.

„Chiar dacă poate nu se ştie acest lucru, Primăria Timişoara are aici de foarte multă vreme o suprafaţă de pădure destul de mare. Ea a fost a Primăriei şi înainte de naţionalizare, fiind redobândită după revoluţie prin legislaţia privitoare la fondul forestier. De aici se aproviziona cu lemn Primăria Timişoara pe vremuri, când încălzirea se asigura prin arderea de masă lemnoasă. S-a realizat un amenajement pe ea, şi s-a tot amânat tăierea pentru că era nevoie de o hotărâre a Consiliului Local”, spune Ioan Oprea, şeful Ocolului Silvic „Ana Lugojana”.

Preţurile de pornire la licitaţie variază în funcţie de calitatea lemnului, între 110 şi 200 de lei pe metrul cub.

Un ocol silvic, ţintă a revendicărilor

Primăria Timişoara deţine la Lugoj o 683,75 de hectare de fond forestier, administrat pe o perioadă de zece ani de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva prin Ocolul Silvic Ana Lugojana. De-a lungul timpului, acesta a fost, poate, cel mai vizat ocol silvic de către diversele solicitări de retrocedare.

Cel mai celebru şi mediatizat caz a fost cel al Asociaţiei Forestieră Societatea Anonimă Nădrag, care revendica o suprafaţă împădurită de peste 11.000 de hectare, în zona Nădrag, în numele fostului industriaş Max Auschnitt.

În disputa iscată pe acest subiect între Direcţia Silvică Timişoara şi Asociaţia Forestieră Anonimă Nădrag, Judecătoria Lugoj a pronunţat o sentinţă definitivă şi irevocabilă, prin care a validat dreptul Asociaţiei la suprafaţa împădurită revendicată.

Respectiva hotărâre judecătorească nu a fost, însă, pusă în aplicare de Direcţia Silvică şi de Ocolul Silvic “Ana Lugojana”, în a cărui zonă de acoperire se află pădurea de la Nădrag. Reprezentanţii Ocolului susţineau că până nu va fi totul în regulă din punct de vedere al documentaţiei, nu poate fi vorba despre o acţiune de punere în posesie, şi au avut dreptate. Romsilva a iniţiat o acţiune de anulare în instanţă a deciziei prin care s-a dispus retrocedarea. Dosarul prin care solicita constatarea nulităţii retrocedării a fost iniţial pe rolul Judecătoriei Lugoj. Cum reprezentanţii Romsilva au avut dubii legate de procedura de judecată de la Lugoj, pentru că, susţineau ei, Romsilva a pierdut foarte multe procese la această instanţă, procesul a fost strămutat la Tribunalul Oradea. Aici Romsilva a avut câştig de cauză. Instanţa a constatat nulitatea absolută a Hotărârii Comisiei Judeţene de Fond Funciar din subordinea Prefecturii, prin care se valida retrocedarea.

Tribunalul Bihor a anulat validarea retrocedării făcută de Prefectura Timiş, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, hotărârea fiind diametral opusă faţă de cea a Judecătoriei Lugoj, unde s-a judecat în prima fază dosarul.

Ca demers preventiv, pentru a nu fi confruntată pe viitor cu asemenea situaţii, Romsilva nu s-a mulţumit cu atât, solicitând şi reuşind să obţină recent şi desfiinţarea Societăţii Anonime Nădrag, în numele căruia s-a revendicat “moştenirea” lui Auschnitt. Dacă nu ar fi existat însă aceste demersuri judicare succesive, poate că toate cele 11.000 de hectare ar fi fost deja retrocedate.