O lege care încerca să ofere un cadru legal adunărilor publice spontane (inclusiv de tipul celor organizate după tragedia de la clubul Colectiv) a fost respinsă definitiv de Parlament. Iniţiatorul ei, deputatul Remus Cernea, anunţă că o va repune pe ordinea de zi, la următoarea sesiune.

Iniţiativă fără succes

Denumită „Legea Timişoara”, în memoria evenimentelor din decembrie 1989, o iniţiativă legislativă a deputatului Remus Cernea care propunea asigurarea unui cadru legal adunărilor spontane a cetăţenilor a fost respinsă zilele trecute la Camera Deputaţilor.

Iniţiatorul legii a susţinut la tribuna Parlamentului că proiectul are legătură cu toţi cetăţenii care au ieşit în stradă în 2013 – pentru Roşia Montană şi împotriva gazelor de şist, în 2014 – pentru respectarea dreptului la vot al cetăţenilor români din diaspora, iar în 2015 – în memoria victimelor de la Clubul Colectiv şi pentru o schimbare de substanţă în politica din România.

„Toţi aceşti oameni au ieşit în stradă, în mod spontan, fără a mai notifica Primăria, aşa cum legea actuală, a întrunirilor publice prevede. Dar această Lege a întrunirilor publice este foarte veche, precede Constituţia României, este de dinainte de momentul adoptării Constituţiei din 1991. Este o lege care trebuie modificată, iar propunerea de faţă prevede ca adunările spontane, care sunt generate de evenimente care produc emoţii puternice în societate să poată fi permise, aşa cum se întâmplă în toate societăţile şi în ţările democratice din Europa, inclusiv în Republica Moldova; Republica Moldova deja are o lege în acest sens. Este absurd să-i amendăm pe aceşti oameni care participă la astfel de adunări spontane”, este argumentaţia cu care Remus Cernea a încercat să-şi convingă colegii, fără succes, să adopte aşa-numita „Lege Timişoara.”

Remus Cernea i-a invitat să-şi amintească de faptul că în 1989, în mai multe ţări cetăţenii au ieşit să se solidarizeze cu Revoluţia română: „Au mers în faţa Ambasadelor României şi şi-au exprimat solidaritatea cu începutul de democraţie din ţara noastră. Nimeni nu a fost amendat. Poliţia a asigurat, desigur, buna desfăşurare a manifestărilor, dar nimeni nu a fost amendat. Ar fi păcat ca astăzi noi să menţinem, la 25 de ani de la Revoluţie… oamenii care au ieşit la Revoluţie nu au notificat primăria şi regimul comunist că vor să iasă în stradă pentru libertate. De aceea am şi numit această lege «Legea Timişoara», în memoria efortului şi curajului celor care au ieşit în stradă atunci, în 1989”, a mai spus Remus Cernea.

Legea a fost însă respinsă şi de grupul PSD, şi de cel PNL, şi de cel al minorităţilor. În numele acestuia din urmă a vorbit deputatul timişean Niculae Mircovici, care a menţionat în acest sens: „În 1989, noi, la Timişoara, am cerut ca primele două puncte ale platformei-program a Frontului Democratic Român, creat în 20 decembrie, când Ceauşescu era puternic în Bucureşti, pluripartitism şi alegeri libere, ca expresie firească a nevoii de democraţie după atâţia ani de dictatură. Expresia esenţială a democraţiei o reprezintă respectarea legii fără niciun fel de excepţie, privită la un moment dat dintr-un anumit punct sau unghi de vedere. De aceea şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a votat împotrivă; nu împotriva ideii ca oamenii să se întrunească, dar împotriva ideii de a o face fără respectul celorlalţi. Or, respectul celorlalţi înseamnă respectul legii.”

Legea, repusă pe ordinea de zi la următoarea sesiune

Deputatul Remus Cernea continuă să susţină iniţiativa şi spune că, atunci când se produc evenimente care generează emoţii în societate, este firesc să poată fi iniţiate astfel de acţiuni, ţine de libertatea de exprimare a cetăţenilor şi de libertatea lor de întrunire. Parlamentarul mai menţionează că  el însuşi a primit, de-a lungul timpului, amenzi din partea jandarmeriei pentru participarea la întruniri nedeclarate în prealabil, amenzi pe care a reuşit să le anuleze în instanţă, însă nu este corect ca oamenii să fie amendaţi pentru că participă la astfel de întruniri.

„Din păcate, iniţiativa a fost respinsă definitiv. Dar intenţionez să o repun pe ordinea de zi în următoarea sesiune, este un drept al meu pe care nu voi ezita să-l exercit”, ne-a declarat Remus Cernea.