Oficialii din Educație intenționează să opereze modificări la actuala formă a Legii educației. Modificările vizează, printre altele, introducerea bacalaureatului diferențiat și adoptarea unui set de măsuri desemnate a fi parte dintr-un proces de regândire a misiunii școlii. Anunţul a fost făcut la Timişoara, la finalul săptămânii trecute, de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și de președintele Comisiei de Învățământ din Senat, Ecaterina Andronescu.

Pregătiri în Senat

Ministrul Educației Naționale, Sorin Cîmpeanu, și fostul ministru al Educației Ecaterina Andronescu, președinte al Comisiei de Învățământ din Senat, au informat, vineri, la Timișoara, că se află în lucru proiectul de modificare a Legii Educației, menit să corijeze o parte din prevederile actualei Legi a Educației.

Într-o abordare evazivă, în care nici nu au fost enunțate deficiențele imputabile concret actualei Legi a Educației Naționale, cei doi oficiali din Educație s-au completat reciproc, precizând că se dorește adoptarea unui cadru legislativ profesionist și transparent, care să fie dezbătut de către toți factorii implicați în Educație, printre care au fost indicați reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor, reprezentanții sindicatelor și reprezentanții tuturor organizațiilor studențești de la nivel național.

Referindu-se la stadiul actual al procesului de elaborare a modificărilor care se doresc a fi operate Legii Educației, Ecaterina Andronescu a informat că un draft conținând o parte din aceste modificări este deja întocmit în Comisia de Învățământ a Senatului, documentul așteptând momentul potrivit introducerii sale într-o dezabatere amplă. „E un moment favorabil să avem o lege nouă, care va fi rezultatul unei dezbateri largi. Deocamdată, vorbim de un draft, care are câţiva ani de dospire în comisie. Este un proiect care trebuie să meargă în direcţia modernizării și reformării învăţământului. Poate va trebui să regândim misiunea școlii, care va trebui să se orienteze înspre formarea personalității tinerilor, inclusiv a dimensiunii lor creative, în aşa fel încât aceştia să se adapteze în funcţie de cerinţele societăţii actuale”, a precizat fostul ministru al Educației.

Care a opinat și că, în ceea ce privește calitatea învățământului, situația nu este atât de dezastruoasă cum se spune: „Avem obiceiul să vorbim mai urât despre noi decât este realitatea.” Ecaterina Andronescu susţine că ar exista, în România, o tendință generală ce constă într-o încercare a noastră de a ne urâți. Reprezentarea aceasta nu ar corespunde, însă, realității, a mai opinat ea, oferind spre exemplificare situația șomajului din Timiș, situat la un nivel foarte scăzut, o explicație pentru acest fenomen fiind, potrivit aprecierii sale, investițiile străine care au apreciat calitatea foarte bună a resursei umane calificate.

„Din punct de vedere al calităţii educaţiei, nu suntem pe un loc codaş în Europa”

Și actualul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, susţine că „din punct de vedere al calităţii educaţiei nu suntem deloc pe un loc codaş în Europa”. Problema majoră rezidă, potrivit aprecierii sale, în rezultatele obținute la examenul de bacalaureat. Context în care acesta a precizat că, dat fiind faptul că rezultatele obținute de elevii români în ultimii ani au oferit informații clare referitoare la capitolele deficitare, în acest moment sunt cunoscute deja capitolele asupra cărora trebuie să insiste, în munca lor, elevii și profesorii. Responsabilă, însă, pentru calitatea slabă a rezultatelor pare să fie, însă, potrivit percepției ministrului Educației, și maniera defectuoasă de formulare a subiectelor. Referitor la care acesta a declarat că ar trebui structurate și formulate foarte clar, astfel încât să nu reprezinte niște capcane care să pună la încercare înțelegerea elevilor.

O posibilă soluție care se intenționează a fi aplicată în perspectivă este, potrivit lui Sorin Cîmpeanu, introducerea bacalaureatului diferențiat, care să le îngăduie elevilor să susțină două forme de examen: bacalaureatul științific, respectiv bacalaureatul profesional, în funcție de promovarea cărora să fie decis parcursul viitor de formare profesională adaptat fiecărui elev.

6% din PIB, o obligație asumată de autoritățile din învățământ și pentru viitorul proiect al Legii educației

Referitor la conținutul discuțiilor purtate cu reprezentanții sindicatelor din învățământ din Timiș, ministrul Sorin Cîmpeanu a precizat că, potrivit opiniei sale, discuțiile s-au desfășurat sub auspicii favorabile, fiind de anticipat, potrivit aprecierilor acestuia, o serie de efecte pozitive ale adoptării consensuale a unui nou cadru legislativ.

„Noul proiect al Legii educaţiei va trebui să fie unul profesionist redactat și realizat într-un mod transparent. Nu doar sindicatele vor fi parte din această dezbatere, vor fi consultate inclusiv cele trei asociaţii de studenţi reprezentative –Uniunea Națională a Studenților din România, Uniunea Studenților din România și Asociația Națională a Organizațiilor Studențești din România, Consiliul Naţional al Rectorilor și mediul economic, care este o componentă extrem de importantă a acestui proces”, a declarat ministrul Educației Sorin Cîmpeanu. Acesta a adăugat și că inițiativa de modificare a Legii educației nu își propune să bulverseze sistemul de învățământ, ci doar să remedieze neajunsuri, acolo unde ele au fost semnalate de către reprezentanții sistemului.

Cât despre problema salarizării personalului din Învățământ, ministrul a informat că, începând cu luna august, salariile personalului nedidactic din învățământ vor crește cu 12%. Și, a mai spus el, o decizie referitoare la procentul din PIB care îi va fi alocat, în baza noilor prevederi, Educației este deja luată, în baza unor acorduri la care România este parte, acestea vizând obligativitatea păstrării aceluiași procent, de 6% din PIB. Procent care, deși figurează ca obligație stipulată clar de actuala Lege a Educației, nu se aplică. „Suma alocată învăţământului a ajuns la 3,7% din PIB anul acesta”, a precizat ministrul Educației, care nu a oferit o motivație concretă pentru neaplicarea prevederilor legale, precizând doar că situația în sine reprezintă o evoluție față de procentul de 2,3% alocat în trecut.

În ceea ce privește situația infrastructurii școlare din România, ministrul Educației a precizat că numărul școlilor din România care nu dispun de autorizație de funcționare se ridică la 2.500, dintr-un total care depășește 19.000 de unități de învățământ.

„Există dorinţa Guvernului şi resurse financiare pentru intervenție rapidă în aceste situații”, spune Sorin Cîmpeanu. Precizând că majoritatea situațiilor de genul celor menționate au fost cauzate de nejunsuri generate de accesul deficitar la sistemul de alimentare cu apă și sistemul de canalizare.

Ministrul Educației a menţionat că, în acest moment, se lucrează la evaluarea tipului de lucrări care sunt necesare și a anvergurii lucrărilor, fiind necesară, pe lângă evaluarea costurilor de investiții, și evaluarea viabilității investiției în respectivele unități de învățământ, în raport cu o serie de indicatori care se referă la evoluţia populaţiei și la factori care reflectă calitatea procesului didactic desfășurat în respectivele unități de învățământ, în scopul evitării unor situații ce ar putea duce la închiderea unor școli proaspăt renovate, pe motiv de ineficiență.