Un deputat de Timiş cere lămuriri oficiale cu privire la celebrul proiect RO-NET, menit să creeze reţele puternice de internet în sate fără infrastructură, proiect care trenează şi în privinţa căruia DNA face verificări de anul trecut.

Lămuriri solicitate Guvernului

Deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă a cerut zilele trecute Guvernului lămuriri oficiale legate de Proiectul RO-NET, lansat în anul 2014. Acest proiect a vizat reducerea decalajului digital între mediul urban şi cel rural prin construirea unei infrastructuri naţionale de internet de bandă largă în zonele considerate albe, care nu au o astfel de infrastructură.

„Obiectivul acestui proiect în valoare de peste 80 de milioane de euro a fost să aducă internet în 783 de localităţi până la sfârşitul anului 2015. în momentul de faţă proiectul nu este încă finalizat, iar România este pasibilă de corecţii financiare din partea Comisiei Europene”, spune Cătălin Drulă.

Acesta a cerut să i se precizeze care sunt în momentul de faţă, în mod concret, blocajele care împiedică recepţia lucrărilor, în câte localităţi sunt finalizate lucrările în mod corespunzător şi dacă s-a făcut o evaluare a situaţiei în vederea recepţiei lucrărilor.

La începutul anului 2014, Ministerul pentru Societatea Informaţională organiza licitaţia aferentă proiectului Ro-Net pentru concesionarea lucrărilor de construire a unei reţele naţionale de comunicaţii în zonele defavorizate, cu fonduri UE, proiectul fiind estimat la 369,5 milioane de lei, cu TVA inclus (adică 83 de milioane de euro).

Proiectul, în implementarea căruia a fost implicat fostul premier Sorin Grindeanu, în calitate de ministru de resort, trebuia să fie gata din 2015, dar şi acum este tot în curs de derulare.

„Ro-Net va acoperi 783 din cele 2.268 de localităţi identificate ca zone albe, iar acest lucru va contribui la reducerea decalajului digital dintre zonele urbane şi zonele rurale aducând Internetul în bandă largă mai aproape de 130.000 de gospodării, cu 400.000 de locuitori, 8.500 de întreprinderi şi 2.800 de instituţii publice”, transmitea, recent, conducerea Ministerului Comunicaţiilor.

17 localitaţi cu RO-NET în Timiş

Zonele din Timiş incluse în contract sunt în număr de 17. Este vorba de localităţile Partoş, Babşa, Sângeorge, Sacoşu Mare, Paniova, Crai Nou, Lăţunaş, Remetea Mică, Ohaba Lungă, Butin, Şemlacu Mare, Herneacova, Stanciova, Crivina de Sus, Ficătar, Zgribeşti, Cadăr.

Teoretic, în toate aceste localităţi lucrările aferente proiectul Ro-NET sunt în derulare. Numai că o bună parte din ele sunt „zone albe” nu numai raportat la comunicaţii. Aici mai există probleme mult mai stringente de infrastructură, de la drumuri de pământ până la reţele incomplete de canalizare şi apă. Probleme care cu siguranţă s-ar fi putut remedia sensibil cu echivalentul a 100.000 de euro.

În plus, mai sunt alte lucruri care par să fie ignorate de proiectul în sine, inclusiv în Timiş. În primul rând, şi în localităţile timişene incluse, o bună parte din tineri au migrat spre oraş, rămânând pe loc bătrâni ataşaţi de gospodării. Or e greu de crezut că Ro-NET, cu tot cu bugetul generos alocat, îi va transforma în utilizatori frecvenţi de internet. În plus, argumentul că, prin această investiţie, se vor atrage investiţii importante în zonă e discutabil, din perspectiva faptului că un investitor are mai multe reţineri din cauza unei infrastructuri rutiere dezastruoase, decât din cauza lipsei internetului de mare viteză.

Proiectul este cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Teoretic, trebuia să fie gata de acum doi ani, pentru că era conceput ca un program „derulat pe parcursul a unsprezece luni, care vizează construirea unei infrastructuri naţionale de comunicaţii de bandă largă în scopul furnizării de servicii de comunicaţii în zone rurale defavorizate, care în acest moment nu au acoperire pentru servicii de internet de mare viteză.”

Dincolo de data de finalizare, încă sub semnul întrebări, cu privire la Ro-NET există, totuşi, o certitudine: în 4 iulie 2016, procurorii DNA Piteşti au demarat cercetări penale în baza unei plângeri cu privire la derularea acestui proiect.

„Ancheta ar putea lua o altă turnură acum, în condiţiile în care există această schimbare de Guvern”, ne-a declarat deputatul sibian Mircea Cazan, unul dintre parlamentarii care au adresat de-a lungul timpului interpelări Guvernului cu privire la controversele legate de implementarea acestui proiect.