Au trecut mai mult de doi ani de când Ministerul Educaţiei se pronunţa pentru încurajarea modelului vestic al consorţiilor universitare. De atunci, fuzionarea celor patru universităţi timişorene de stat din Timişoara într-un consorţiu universitar este tot la stadiul de proiect. Mult spus şi aşa, pentru că, oficial, nimeni nu mai vorbeşte despre acest proiect. Deşi o fuziune ar putea face ca Timişoara să conteze în viaţa învăţământului universitar din Europa. Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că, dacă universităţile ar fi fuzionat, ar fi fost dispus să ia în considerare construcţia laserului de la Măgurele în Timişoara.
“Dacă universităţile din Timişoara ar fi fuzionat, ar fi primit un bonus anual de cel puţin zece milioane de euro”
În mandatul lui Daniel Funeriu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţa, la mijlocul lui 2011, că încurajează modelul vestic al consorţiilor universitare şi că universităţile care vor fuziona vor primi finanţări suplimentare. Ideea a fost agreată atunci, cel puţin declarativ, de conducerile a două universităţi timişorene, Politehnica şi Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş”.
L-am întrebat pe Daniel Funeriu, actual consilier prezidenţial, care crede că sunt cauzele care au dus la împotmolirea acestei idei. “Dorinţa de a rămâne şefi, lipsa de viziune, egoism şi, în general, gândirea provincială” – răspunde Daniel Funeriu. “Vă dau un exemplu: în Timişoara au venit 40 de milioane de euro, fonduri europene (câte zece la fiecare universitate) pentru institute de cercetare. Nu a existat nicio strategie de integrare a acestor institute într-un campus comun şi o tematică coerentă. Rezultatul este dispersia resurselor”.
Fostul ministru al Educaţiei, mai spune că, dacă universităţile ar fi fuzionat, ar fi fost dispus să ia în considerare construcţia laserului de la Măgurele în Timişoara. “Aşa, nu am avut niciun argument. Şi sunt «doar» 400 de milioane de euro… Măcar dl Pirtea şi dl Robu – pe care nu l-am iertat în ultima vreme –, mai vorbesc din când în când de acest proiect. Medicina era şi ea implicată pe vremea dlui Drăgulescu, în schimb Agronomia nu a fost niciodată de acord”. O altă cauză a eşecului acestui proiect, importantă, spune Daniel Funeriu, a fost plecarea lui din minister: “Noua echipă este praf şi nu înţelege deloc ce înseamnă concentrarea resurselor. Dacă universităţile din Timişoara ar fi fuzionat, ar fi primit un bonus anual de cel puţin zece milioane de euro”.
Care vor fi repercusiunile renunţării la acest proiect? “Implicaţiile vor fi catastrofale”, estimează Daniel Funeriu. “Să dau un exemplu concret: la Timişoara există câte un departament de chimie/biochimie/inginerie chimică la fiecare universitate. Plus institutul Academiei. Aţi auzit de ceva briliant în acest domeniu în Timişoara? Nu. Alta ar fi situaţia dacă toate aceste laboratoare fragmentate ar lucra împreună”. Fostul ministru estimează că studenţii cei mai buni vor pleca, încetul cu încetul, la Viena sau la alte universităţi din Europa, că numărul studenţilor va fi din ce în ce mai mic, iar finanţarea, din ce în ce mai slabă. “Dar, pentru a intui aceste lucruri, pentru Timişoara e nevoie să apară un lider major. Pe care Timişoara nu l-a avut de multă vreme”, acuză Daniel Funeriu.
O fuziune ar putea aduce şi o diminuare a costurilor
Am solicitat celor patru universităţi de stat din Timişoara – Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” şi Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului – să ne comunice care este cuantumul lunar total al indemnizaţiilor de conducere şi care sunt funcţiile pentru care se plăteşte această indemnizaţie de conducere. Acum, pe lună, suma totală cheltuită pentru indemnizaţiile de conducere de cele patru universităţi este de peste 251.000 de lei. Adică, într-un an, mai mult de 3.000.000 de lei. În cazul unei fuziuni, această cheltuială s-ar reduce, dat fiind că va fi o conducere unică şi, în plus, mai puţine facultăţi şi, deci, mai puţine funcţii de conducere şi în cazul lor.
La Universitatea de Vest, suma alocată acestei cheltuieli, într-o singură lună, este de aproape 80.000 de lei. Funcţiile pentru care se plăteşte indemnizaţie de conducere sunt cele de rector, prorector, director general administrativ, decan, prodecan, director economic, director administrativ al facultăţii, director departament secretar-şef universitate, secretar-şef facultate, şef birou şi şef serviciu.
La Universitatea Politehnică, cuantumul brut lunar al indemnizaţiilor de conducere depăşeşte suma de 68.500 de lei. Funcţiile remunerate cu aceste indemnizaţii sunt cele de rector, prorector, director departament, director al Consiliului pentru Studii Universitare de Doctorat, director general administrativ, director direcţie, secretar-şef universitate, decan, prodecan, şef serviciu, şef birou, secretar-şef facultate, administrator-şef facultate şi şef formaţie muncitori.
Cuantumul lunar alocat pentru plata indemnizaţiilor de conducere la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului este de circa 50.000 de lei. Aici, funcţiile de conducere sunt cele de rector, prorector, director general administrativ, decan, prodecan, director de departament, secretar-şef universitate, şef serviciu şi şef birou.
Aproape 53.000 de lei este valoarea totală a indemnizaţiilor de conducere plătite la Universitatea de Medicină şi Farmacie, pentru funcţiile de rector, prorector, director general administrativ, decan, prodecan, director departament, director şcoală doctorală, director departament master, director Departament Relaţii Internaţionale, director Departament Cercetare, secretar-şef universitate, secretar-şef facultăţi, contabil-şef, şef serviciu şi şef birou.
Interes pentru fuziune doar declarativ
Când, în 2011, Ministerul Educaţiei şi Cercetării anunţa că încurajează modelul vestic al consorţiilor universitare şi că universităţile care vor fuziona vor primi finanţări suplimentare, ideea a fost agreată, cel puţin declarativ, de conducerile a două universităţi timişorene, Politehnica şi Universitatea de Medicină şi Farmacie. Au fost anunţate negocieri, ba chiar şi un referendum, de către Medicină, prin care să se solicite şi să se afle punctul de vedere atât al cadrelor universitare, cât şi al sindicatelor şi studenţilor.
Apoi au început discuţiile. Prof. univ. dr. Dan. V. Poenaru, prorector al U.M.F. Timişoara, spunea atunci că, la nivelul U.M.F., există o poziţie vehementă de refuz din partea Ligii Studenţilor, care nu doreşte fuziune, pentru că spaţiile de cazare de la U.M.F. sunt mai bune, iar taxele sunt cele mai mici din ţară. În plus, afirma prof. univ. dr. Poenaru, nu era lămurită nici situaţia patrimoniului Politehnicii, care are 90 de clădiri a căror situaţie nu a fost prezentată U.M.F. “La fel, nici fondul de salarii. Transparenţă a fost doar din partea U.M.F. Noi am cerut ca în primul mandat, în primii patru ani, locurile în Senat să fie egale. Or, cei de la Politehnică au decis să aibă 65 de membri, iar noi, doar 40. Sunt foarte multe probleme care nu au fost lămurite. Dacă se face referendum, s-ar putea să voteze puţini «pentru». Avem peste o mie de studenţi străini, vor mai veni dacă pe diplomă va scrie «Politehnica»? Astfel că discuţiile s-au oprit la referendum şi aşteptăm să vedem ce va fi”.
Rectorul Politehnicii, pe atunci prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, spunea că un singur aspect era cert, că se votase în Senat pentru fuziune, în timp ce la U.M.F. se votase că sunt de acord doar în principiu. În ceea ce priveşte problemele ridicate de către reprezentanţii U.M.F. Timişoara – neprezentarea documentaţiei privind situaţia patrimoniului Politehnicii sau inegalitatea dintre locurile viitorului Senat al consorţiului universitar –, Nicolae Robu susţinea că nu există probleme legate de aceste chestiuni. Discuţiile s-au oprit aici, însă.
Fosta conducerea U.S.A.M.V.B., declara că nu doreşte grăbirea unui astfel de proces, apreciindu-l ca neclar. “Noi avem consorţiul universităţilor agricole în care avem elemente comune de lucru. Dacă e să fie o fuziune, eu sunt pentru, însă pentru una făcută pe etape, cu nişte paşi mari, dar siguri. Nu văd posibilitatea unei fuziuni acum. Sunt facultăţi surori în cele patru universităţi şi ele ar trebui să facă cei dintâi paşi”, declara prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, pe atunci rector a U.S.A.M.V.B.
Fosta conducerea U.V.T. dădea şi ea declaraţii oficiale că proiectul prezintă interes, spunând că e amânat o perioadă doar, pentru a i se putea acorda atenţia cuvenită. “Probabil că fuziunea se va realiza, dar e un proces de durată, nu se face bătând din palme. Încă sunt păreri pro şi contra, iar noi suntem în faza de început. Poate se va face, poate nu. Nu e ceva stabilit”, spunea rectorul de atunci al U.V.T., prof. univ. dr. Ioan Talpoş.
După care, oficial, nimeni nu a mai reluat subiectul…
Am încercat să obţinem un punct de vedere din partea rectorilor celor patru universităţi. Rectorul U.V.T., prof. univ. dr. Marilen Pirtea, nu a fost de găsit pe telefonul mobil. La U.M.F., neputând intra în legătură cu rectorul, prof. univ. dr. Marius Raica, i-am explicat secretarei ce dorim. Ni s-a comunicat că va reveni cu un răspuns. Ceea ce nu s-a întâmplat. Nici la Politehnică nu am avut acces la o declaraţie a rectorului, prof. univ. dr. Viorel Şerban. Am obţinut, în schimb, un mesaj transmis secretarei: „Momentan nu este de actualitate subiectul”. Singurul care a răspuns la telefonul mobil este rectorul U.S.A.M.V.B., prof. univ. dr. Paul Pîrşan. Acesta spune că, de la preluarea mandatului, anul trecut, nu a avut discuţii pe tema fuziunii cu nicio altă universitate. Nici nu pledează pentru fuziune, ci pentru păstrarea independenţei universităţii: „Ar fi şi beneficii, dar pot fi şi lucruri care ar putea să nu meargă. Noi suntem o universitate cu un specific aparte şi, în momentul în care am face parte dintr-o universitate metropolitană, ar putea apărea probleme. Să nu uităm că sunt exemple multe, în toată Europa, de universităţi agricole independente, foarte puternice”.
Concluzia se desprinde cu lejeritate…
Ultimele comentarii