La Timişoara, s-a ales praful de proiectul consorţiului universitar

Daniel Funeriu: “Dacă universităţile ar fi fuzionat, aş fi fost dispus să iau în considerare construcţia laserului de la Măgurele în Timişoara”

Au trecut mai mult de doi ani de când Ministerul Educaţiei se pronunţa pentru încurajarea modelului vestic al consorţiilor universitare. De atunci, fuzionarea celor patru universităţi timişorene de stat din Timişoara într-un consorţiu universitar este tot la stadiul de proiect. Mult spus şi aşa, pentru că, oficial, nimeni nu mai vorbeşte despre acest proiect. Deşi o fuziune ar putea face ca Timişoara să conteze în viaţa învăţământului universitar din Europa. Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, spune că, dacă universităţile ar fi fuzionat, ar fi fost dispus să ia în considerare construcţia laserului de la Măgurele în Timişoara.

“Dacă universităţile din Timişoara ar fi fuzionat, ar fi primit un bonus anual de cel puţin zece milioane de euro”

amfiteatru1În mandatul lui Daniel Funeriu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării anun­­ţa, la mijlocul lui 2011, că încurajează modelul vestic al consorţiilor universi­tare şi că universităţile care vor fuziona vor primi finanţări suplimentare. Ide­ea a fost agreată atunci, cel puţin de­cla­rativ, de conducerile a două univer­sităţi timişorene, Politehnica şi Univer­sitatea de Medicină şi Farmacie “Vic­tor Babeş”.

L-am întrebat pe Daniel Funeriu, actual consilier prezidenţial, care cre­de că sunt cauzele care au dus la îm­potmolirea aces­tei idei. “Do­rinţa de a ră­mâne şefi, lipsa de viziune, egoism şi, în general, gândirea provin­cială” – răspun­de Daniel Funeriu. “Vă dau un exem­plu: în Timişoara au venit 40 de milioa­ne de euro, fonduri euro­pe­ne (câte ze­ce la fiecare universitate) pentru insti­tute de cercetare. Nu a existat nicio stra­tegie de integrare a acestor institute într-un campus comun şi o tematică co­­erentă. Rezultatul este dispersia resur­selor”.

Daniel Funeriu foto inaltFostul ministru al Educaţiei, mai spune că, dacă universităţile ar fi fuzionat, ar fi fost dispus să ia în con­siderare construcţia laserului de la Mă­gurele în Timişoara. “Aşa, nu am avut niciun argument. Şi sunt «doar» 400 de milioane de euro… Măcar dl Pirtea şi dl Robu – pe care nu l-am iertat în ultima vreme –, mai vorbesc din când în când de acest proiect. Medicina era şi ea im­plicată pe vremea dlui Drăgulescu, în schimb Agronomia nu a fost niciodată de acord”. O altă cauză a eşecului aces­tui proiect, importantă, spune Daniel Funeriu, a fost plecarea lui din minis­ter: “Noua echipă este praf şi nu înţelege deloc ce înseamnă concentrarea resur­selor. Dacă universităţile din Timişoara ar fi fuzionat, ar fi primit un bonus anual de cel puţin zece milioane de euro”.

Care vor fi repercusiunile renun­ţării la acest proiect? “Implicaţiile vor fi catastrofale”, estimează Daniel Fu­neriu. “Să dau un exemplu concret: la Timişoara există câte un departament de chimie/biochimie/inginerie chimică la fiecare universitate. Plus institutul Academiei. Aţi auzit de ceva briliant în acest domeniu în Timişoara? Nu. Alta ar fi situaţia dacă toate aceste labora­toare fragmentate ar lucra împreună”. Fostul ministru estimează că studenţii cei mai buni vor pleca, încetul cu încetul, la Viena sau la alte universităţi din Europa, că numărul studenţilor va fi din ce în ce mai mic, iar finanţarea, din ce în ce mai slabă. “Dar, pentru a intui aceste lucruri, pentru Timişoara e nevoie să apară un lider major. Pe care Timişoara nu l-a avut de multă vreme”, acuză Daniel Funeriu.

O fuziune ar putea aduce şi o diminuare a costurilor

Am solicitat celor patru universi­tăţi de stat din Timişoara – Universi­tatea de Vest, Universitatea Politeh­nica, Universitatea de Medicină şi Far­macie “Victor Babeş” şi Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului – să ne comunice care este cuantumul lunar to­tal al indemnizaţiilor de conducere şi care sunt funcţiile pentru care se plă­teşte această indemnizaţie de conduce­re. Acum, pe lună, suma totală cheltui­tă pentru indemnizaţiile de conducere de cele patru universităţi este de peste 251.000 de lei. Adică, într-un an, mai mult de 3.000.000 de lei. În cazul unei fuziuni, această cheltuială s-ar reduce, dat fiind că va fi o conducere unică şi, în plus, mai puţine facultăţi şi, deci, mai puţine funcţii de conducere şi în cazul lor.

La Universitatea de Vest, suma alocată acestei cheltuieli, într-o singu­ră lună, este de aproape 80.000 de lei. Funcţiile pentru care se plăteşte indem­nizaţie de conducere sunt cele de rec­tor, prorector, director general admi­nistrativ, decan, prodecan, director economic, director administrativ al facultăţii, director departament secre­tar-şef universitate, secretar-şef facul­tate, şef birou şi şef serviciu.

La Universitatea Politehnică, cuan­tumul brut lunar al indemnizaţiilor de conducere depăşeşte suma de 68.500 de lei. Funcţiile remunerate cu aceste indemnizaţii sunt cele de rector, pro­rector, director departament, director al Consiliului pentru Studii Universi­tare de Doctorat, director general ad­ministrativ, director direcţie, secretar-şef universitate, decan, prodecan, şef serviciu, şef birou, secretar-şef facul­tate, administrator-şef facultate şi şef formaţie muncitori.

Cuantumul lunar alocat pentru plata indemnizaţiilor de conducere la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului este de circa 50.000 de lei. Aici, funcţiile de conducere sunt cele de rector, pro­rector, director general administrativ, decan, prodecan, director de depar­tament, secretar-şef universitate, şef serviciu şi şef birou.

Aproape 53.000 de lei este valoa­rea totală a indemnizaţiilor de condu­cere plătite la Universitatea de Medici­nă şi Farmacie, pentru funcţiile de rec­tor, prorec­tor, director general admi­nistrativ, de­can, prodecan, director departa­ment, director şcoală doctora­lă, direc­tor departament master, director De­partament Relaţii Internaţionale, direc­tor Departament Cercetare, secre­tar-şef universitate, secretar-şef facul­tăţi, contabil-şef, şef serviciu şi şef birou.

Interes pentru fuziune doar declarativ

Când, în 2011,  Ministerul Edu­ca­ţiei şi Cercetării anunţa că încurajează modelul vestic al consorţiilor univer­si­tare şi că universităţile care vor fuziona vor primi finanţări suplimentare, ideea a fost agreată, cel puţin declarativ, de conducerile a două universităţi timişo­rene, Politehnica şi Universitatea de Medicină şi Farmacie. Au fost anunţa­te negocieri, ba chiar şi un referen­dum, de către Medicină, prin care să se solicite şi să se afle punctul de ve­dere atât al cadrelor universitare, cât şi al sindicatelor şi studenţilor.

Apoi au început discuţiile. Prof. univ. dr. Dan. V. Poenaru, prorector al U.M.F. Timişoara, spunea atunci că, la nivelul U.M.F., există o poziţie vehe­mentă de refuz din partea Ligii Studen­ţilor, care nu doreşte fuziune, pentru că spaţiile de cazare de la U.M.F. sunt mai bune, iar taxele sunt cele mai mici din ţară. În plus, afirma prof. univ. dr. Poenaru, nu era lămurită nici situaţia patrimoniului Politehnicii, care are 90 de clădiri a căror situaţie nu a fost pre­zentată U.M.F. “La fel, nici fondul de sa­­larii. Transparenţă a fost doar din par­tea U.M.F. Noi am cerut ca în pri­mul mandat, în primii patru ani, locuri­le în Senat să fie egale. Or, cei de la Po­­litehnică au decis să aibă 65 de mem­bri, iar noi, doar 40. Sunt foarte multe pro­bleme care nu au fost lă­murite. Dacă se face referendum, s-ar putea să voteze puţini «pentru». Avem peste o mie de studenţi străini, vor mai veni dacă pe diplomă va scrie «Poli­tehnica»? Astfel că discuţiile s-au oprit la refe­ren­dum şi aşteptăm să vedem ce va fi”.

Rectorul Politehnicii, pe atunci prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, spu­nea că un singur aspect era cert, că se votase în Senat pentru fuziune, în timp ce la U.M.F. se votase că sunt de acord doar în principiu. În ceea ce priveşte problemele ridicate de către reprezentanţii U.M.F. Timişoara – neprezentarea documentaţiei privind situaţia patrimoniului Politehnicii sau inegalitatea dintre locurile viitorului Senat al consorţiului universitar –, Nicolae Robu susţinea că nu există probleme legate de aceste chestiuni. Discuţiile s-au oprit aici, însă.

Fosta conducerea U.S.A.M.V.B., declara că nu doreşte grăbirea unui ast­fel de proces, apreciindu-l ca ne­clar. “Noi avem consorţiul universi­tăţilor agricole în care avem elemente comu­ne de lucru. Dacă e să fie o fuziune, eu sunt pen­tru, însă pentru una făcută pe etape, cu nişte paşi mari, dar siguri. Nu văd posibilitatea unei fuziuni acum. Sunt facultăţi surori în cele patru uni­versităţi şi ele ar trebui să facă cei din­tâi paşi”, declara prof. univ. dr. Ale­xandru Moi­suc, pe atunci rector a U.S.A.M.V.B.

Fosta conducerea U.V.T. dădea şi ea declaraţii oficiale că proiectul prezintă interes, spunând că e amânat o perioadă doar, pentru a i se putea acorda atenţia cuvenită. “Probabil că fuziunea se va realiza, dar e un proces de durată, nu se face bătând din palme. Încă sunt păreri pro şi contra, iar noi suntem în faza de început. Poate se va face, poate nu. Nu e ceva stabilit”, spunea rectorul de atunci al U.V.T., prof. univ. dr. Ioan Talpoş.

După care, oficial, nimeni nu a mai reluat subiectul…

Marilen Pirtea, rectorul Universii de Vest. (2) Marius Raica Viorel Serban paul_pirsan-19784

Am încercat să obţinem un punct de vedere din partea rectorilor celor patru universităţi. Rectorul U.V.T., prof. univ. dr. Marilen Pirtea, nu a fost de găsit pe telefonul mobil. La U.M.F., neputând intra în legătură cu rectorul, prof. univ. dr. Marius Raica, i-am explicat secretarei ce dorim. Ni s-a comunicat că va reveni cu un răspuns. Ceea ce nu s-a întâmplat. Nici la Poli­tehnică nu am avut acces la o declara­ţie a rectorului, prof. univ. dr. Viorel Şerban. Am obţinut, în schimb, un me­saj transmis secretarei: „Momentan nu este de actualitate subiectul”. Singurul care a răspuns la telefonul mobil este rectorul U.S.A.M.V.B., prof. univ. dr. Paul Pîrşan. Acesta spune că, de la preluarea mandatului, anul trecut, nu a avut discuţii pe tema fuziunii cu nicio altă universitate. Nici nu pledează pen­tru fuziune, ci pentru păstrarea indepen­denţei universităţii: „Ar fi şi beneficii, dar pot fi şi lucruri care ar putea să nu meargă. Noi suntem o universitate cu un specific aparte şi, în momentul în care am face parte dintr-o universitate metropolitană, ar putea apărea proble­me. Să nu uităm că sunt exemple mul­te, în toată Europa, de universităţi agri­cole independente, foarte puternice”.

Concluzia se desprinde cu lejeritate…

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS