Klaus Iohannis, la Timişoara: “Moștenirea Revoluției ne obligă la o Românie a lucrului bine făcut”

Klau Iohannis Opera Timisoara Foto Costi DumaRomânia se află la începutul unui drum care presupune angrenarea tuturor cetăţenilor şi a exponenţilor clasei politice într-un nou proiect naţional. Construcţia acestui proiect, a subliniat, marţi, la Timişoara, noul preşedintele al României, Klaus Iohannis, poate începe, însă, doar în momentul în care se va fi produs reconcilierea cu trecutul, prin recunoaşterea şi asumarea greşelilor acestuia, prin restabilirea încrederii cetăţenilor în clasa politică şi prin raportarea cu responsabilitate, respect şi bună-credinţă a tututor la libertatea câştigată cu jertfă, în zilele lui Decembrie 1989.  

 

“În orice construim, suntem datori să avem mereu ca reper, ca principiu libertatea”

Nicolae Robu si Klaus Iohannis Foto ACL TimisNoul preşedint al României, Klaus Iohannis, s-a aflat marţi, 16 decembrie, la Timişoara, pentru a participa la o parte din manifestările comemorative ocazionate de împlinirea a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989.

Cu acest prilej, a participat şi la un concert de colinde susţinut, pe scena Operei Naţionale Române Timişoara, de Corul Naţional de Cameră Madrigal. În discursul rostit înainte de începerea concertului, Klaus Iohannis s-a adresat timişorenilor şi tuturor românilor, dar şi tuturor celorlaţi români, reiterând faptul că vizita de la Timişoara, în perioada în care aici sunt comemoraţi 25 de ani de la declanşarea Revoluţiei din Decembrie 1989, este un semn de respect faţă de acest oraş-martir şi faţă de memoria celor care şi-au pierdut viaţa aici, în zilele de început ale Revoluţiei. „Este o onoare pentru mine să mă aflu astăzi, 16 decembrie, la Timișoara. Am făcut promisiunea de a veni la Timișoara nu doar pentru semnificația politică și simbolică a momentului. Ci din respect. Din respect pentru cei care și-au dat viața în 1989 pentru ca noi azi să trăim în democrație”, a declarat Klaus Iohannis.

Acesta a evocat debutul Revoluţiei de la Timişoara, precizând că dovada de curaj a timişorenilor, care s-au ridicat atunci împotriva dictaturii comuniste, a inspirat apoi întreaga naţiune. „Ei (timişorenii – n.r.) au arătat primii că aspirația spre libertate este mai puternică decât aparatul represiv al unui regim autoritar”, a subliniat preşedintele ales Klaus Iohannis în discursul său. Acesta a adăugat că elementul esenţial asupra căruia şi-a propus să se concentreze este dreptul pe care, prin ieşirea timişorenilor în stradă şi prin înfruntarea represaliilor puse la cale de regimul comunist, românii l-au câştigat: libertatea. Despre care Klaus Iohannis a precizat că este un bun dobândit, în zilele lui Decembrie 1989, şi asupra căruia trebuie vegheat în permanenţă, pentru a putea discerne mereu, cu luciditate, între libertatea reală şi promisiunea unei libertăţi iluzorii. „Este mai simplu să vorbești despre libertate în raport cu opusul ei, în contexte care o îngrădesc, sub dictaturi. Este mai greu să discerni ce înseamnă libertatea într-o lume care poate păstra bine aparența ei. Libertatea nu trebuie subînțeleasă, pentru că nu este lipsită de provocări nici astăzi. Chiar dacă diferite, aceste provocări există. Nu e niciodată inutil sau banal să vorbim despre libertate. A consfinți libertatea pe hârtie nu este suficient. Pentru că lipsa de opțiuni și de perspective, constrângerile sociale și economice, ineficiența instituțiilor care ar fi trebuit să servească cetățeanul ajung forme de îngrădire a libertății. De aceea, în orice construim, suntem datori să avem mereu ca reper, ca principiu libertatea”, a apreciat preşedintele ales Klaus Iohannis.

“La Timişoara comunismul a fost învins pentru prima dată, în Decembrie 1989”

Klaus Iohannis la Catedrala Mitropolitana Foto ACL TimisoaraÎn ceea ce priveşte lupta pe care timişorenii au declanşat-o, în zilele de început ale Revoluţiei, Klaus Iohannis a precizat că “la Timişoara comunismul a fost învins pentru prima dată, în Decembrie 1989”, moment marcat de încercări de represiune violentă din partea regimului (LINK: http://timpolis.ro/sa-nu-uitam-acel-decembrie-1989/) şi care a închis, practic, un ciclu istoric al cărui debut a stat sub semnul unor crime şi ale unor abuzuri. “Regimul comunist s-a prăbușit așa cum s-a instalat: prin crime și abuzuri. De prea multe ori am arătat că nu am învăţat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite să ignorăm lecţiile trecutului, așa cum este conştientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs în România. Pentru mine aceasta este cu siguranţă o temă de readus în prezent, de repus în discuţia societăţii. Viitorul democratic al naţiunii române depinde de modul în care ne asumăm un trecut tragic, dar şi de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire şi reamintire, doar aşa ne putem feri de comunism”, a mai spus noul preşedinte.

Acesta a precizat, în context, că „România are nevoie de un mare muzeu naţional al comunismului care să inspire proiecte educaţionale mari, să inspire teme privind diversita­tea, nevoia de toleranţă, de responsabilitate civică”. Şi a anunţat că, în calitate de preşedinte al României, va susţine proiectul de construire a unui astfel de muzeu al comunismului, răspunzând unei datorii de conştiinţă pe care un preşedinte trebuie să o aibă: aceea de a veghea la cultivarea și protejarea memoriei naţiunii sale. “Un sfert de secol a trecut din Decembrie 1989 – foarte mult pentru o viață de om, suficient de mult pentru ca o națiune să facă un bilanț. Așa că avem datoria să ne întrebăm cu luciditate: ce am făcut cu această libertate a noastră, cucerită prin jertfă? Ce am făcut cu România în acest sfert de secol? Sunt lucruri pe care le-am reușit, fără îndoială. Am construit pentru România un sistem de securitate. Suntem membri ai NATO și avem un parteneriat strategic cu SUA. Astăzi România e o țară sigură, din punct de vedere al securității și un partener credibil în lume. Am integrat România în UE. Este și acesta un bun câștigat, rezultatul unui acord, al unui proiect național unanim împărtășit. Avem o sumă de practici democratice încetățenite, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate și o cultură civică, participativă deja vizibilă”, a făcut preşedintele ales Klaus Iohannis un bilanţ succint al câştigurilor majore ale anilor de libertate dobândiţi în urma Revoluţiei din Decembrie 1989.

România şi restanţele libertăţii

Klaus Iohannis printre timisoreni Foto ACL Timisoara (2)Acesta a trecut în revistă, într-un registru retoric, şi ceea ce a numit, plastic, “restanţele libertăţii”: “Este sistemul democratic pe care l-am construit pe deplin funcțional sau nu? Sunt sistemele noastre publice eficiente sau nu? Este România azi o economie de piață performantă sau nu? A recuperat suficient din decalajul față de statele occidentale? Ne-am valorificat noi potențialul și oportunitățile sau nu? Răspunsul la toate acestea este mai degrabă nu. La aceste capitole și la multe altele avem restanțe, unele chiar foarte mari. Am făcut prea puțin pentru oameni, pentru viața lor de zi cu zi”.

Această lipsă de preocupare faţă de oameni, a apreciat Klaus Iohannis, i-a determinat pe o parte dintre cetăţeni să părăsească ţara, pentru a-şi construi în altă parte o viaţă mai bună:. “Această națiune este una cu aspirații puternice. Dacă nu le-ar fi avut, milioane de români n-ar fi luat drumul străinătății. Toți cei care am făcut sau facem parte din clasa politică, de 25 de ani sau de câteva luni, trebuie să recunoaștem sincer și direct: da, avem o responsabilitate. Clasa politică este responsabilă pentru a nu fi reușit să construiască aici în România un spațiu pentru împlinirea acestor aspirații. Pentru a nu fi performat pe măsura angajamentelor, pentru a fi subestimat dorința de progres și prosperitate a românilor”, a asumat preşedintele ales Klaus Iohannis ceea ce a apreciat a fi un eşec al clasei politice post-decembriste de a oferi un cadru propice împlinirii aspiraţiilor multora dintre cetăţenii României la o viaţă mai bună.

Astfel s-ar explica, mai spune el, marea dezamăgire a oamenilor, derivată nu doar din lipsa de rezultate, ci şi din lipsa de recunoaștere a restanțelor şi  din faptul că de fiecare dată s-a trecut mai departe ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Și că peste promisiuni neonorate s-au făcut alte și alte promisiuni.

Tentativa clasei politice de a construi un edificiu pe acest fundament al unor promisiuni neîndeplinite a fost cea care a generat, în timp, dezamăgirea şi neîncrederea cetăţenilor, alterând, practic, credibilitatea întregului sistem, afirmă noul preşedinte: “Clasa politică nu a înțeles pe deplin că odată cu libertatea vine și responsabilitatea, că odată cu puterea vine și răspunderea în fața oamenilor. Efectele acestui lucru se văd peste tot. Relația dintre clasa politică și cetățeni a fost profund deteriorată. Parteneriatul a fost înlocuit de neîncredere. Sunt generații întregi care pleacă în străinătate în căutarea unui loc de muncă și copii care cresc singuri. Sunt tineri care nu știu încotro s-o apuce. Sunt oameni de vârsta mea care își găsesc cu greu locul în societate, deși au trăit deopotrivă apăsarea comunismului și greutățile tranziției. Sunt părinții și bunicii noștri, care abia trăiesc dintr-o pensie și care toată viața au sperat într-o schimbare fără ca ea să vină cu adevărat”.

Klaus Iohannis a mai spus şi că procesul de  reconstrucţie pe care şi-l asumă poate începe doar o dată cu recunoașterea restanțelor, cu asumarea răspunderii pentru tot ceea ce s-a întâmplat și cu împăcarea cu trecutul. Fapt care va echivala cu închiderea unui capitol istoric şi angajarea tuturor într-un nou proiect naţional: “Va trebui să ne împăcăm cu acest trecut, nu înainte de a-i fi învățat lecțiile și să ne uităm spre viitor. Vreau ca în decembrie 2014 să închidem acest capitol istoric și să începem împreună un nou proiect național. Va trebui să lucrăm consecvent și coerent, pas cu pas. Nu-i vom convinge nici pe românii de acasă, nici pe cei din străinătate decât atunci când vor vedea că lucrurile se întâmplă în practică. Atunci când vor vedea că există locuri muncă și salarii decente, că au sisteme sociale de sănătate, de educație comparabile cu cele din țările occidentale. Și mai ales când vor vedea că nu mai acumulăm restanțe și știm ce vrem să facem cu libertatea câștigată”.

Klaus Iohannis a precizat şi că România trebuie să depăşească, la nivel de atitudine, stadiul de ţară a proiectelor mereu începute și mereu neterminate, de la Constituție la autostrăzi. Pentru că “moștenirea Revoluției ne obligă la o Românie a lucrului bine făcut, la o Românie în care cetățenii sunt respectați și instituțiile sunt în serviciul public, proiectele sunt duse la bun sfârșit, iar valoarea este apreciată și răsplătită”.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis