Timişul se numără printre judeţele evidenţiate ca având valori extrem de ridicate de radon, gaz radioactiv care ajunge în interiorul construcţiilor şi care produce cancer pulmonar şi leucemie. Pe plan local, spune unul dintre inginerii care au participat la monitorizări, concentraţiile de radon din case şi instituţii au fost amplificate de forajele petroliere.

Iradiaţi acasă

Un colectiv destul de numeros de ingineri şi profesori universitari au fost cooptaţi în ultimele luni în realizarea unei premiere naţionale – harta radonului – un gaz radioactiv aflat în interiorul construcţiilor şi care produce afecţiuni grave.

Conform specialiştilor care au lucrat la proiect, 180 de şcoli, grădiniţe şi primării, dar şi câteva peşteri turistice din mai multe judeţe ale României, printre care şi Timişul, sunt expuse la valori ridicate de radon,  recomandându-se aerisirea periodică a încăperilor.

„Am realizat prima hartă de radon din România, cu zonele de risc, iar ţara noastră se află într-un top negativ al valorilor de radon din Europa. Pe baza a aproximativ 5.000 de măsurători de radon interior, mai mult de 11% din rezultate fiind peste nivelul legiferat şi mult peste media europeană. Asta înseamnă că ne situăm într-o zonă de risc ridicat”, a declarat Alexandra Cucoş Dinu, manager proiect la Facultatea de Ştiinţe şi Ingineria Mediului a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.

Potrivit acesteia, din hartă reiese că s-au înregistrat valori mari de radon în mai multe judeţe, dar s-au observat corelaţii şi cu geologia solului, astfel încât specialiştii Universităţii „Babeş-Bolyai” vor să suprapună harta de radon realizată peste harta geologică a României.

„Am avut surprize ca, în instituţii publice, în 180 de şcoli, grădiniţe, primării monitorizate, să constatăm niveluri ridicate de radon, cum ar fi în judeţele Alba, Timiş sau Suceava. Este nevoie de o monitorizare riguroasă, anuală, de control anual al dozei. Iar profesorii şi elevii din şcolile respective ar trebui informaţi”, mai spune Alexandra Cucoş Dinu.

Pentru reducerea expunerii la radon în şcoli, grădiniţe şi primării, o soluţie la îndemână este aerisirea şi ventilarea încăperilor.

În urma cercetărilor preliminare efectuate, România s-ar clasa pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte expunerea la radon, astfel încât este nevoie de intervenţii în zonele unde concentraţia de radon este mai mare decât nivelul legiferat.

„Radonul produce cancer bronho-pulmonar şi leucemie”

„Radonul este recunoscut ca şi agent carcinogen sigur, care produce cancer bronho-pulmonar, dar şi leucemie, malformaţii la copii sau un sistem imunitar deficitar. Familiile din România respiră în interiorul caselor un aer viciat şi acuză probleme de respiraţie grave în ultimii ani, de când se aplică directiva de eficienţă energetică şi se construiesc case izolate, în care nu se mai respiră sănătos”, precizează Alexandra Cucoş Dinu.

Potrivit acesteia, România trebuie să elaboreze o strategie naţională de radon, care include elaborarea unei hărţi de radon cu zonele de risc, o strategie de prevenţie pentru clădirile noi şi o parte de remediere a clădirilor existente, astfel încât să îşi alinieze legislaţia, începând cu 2018, la o directivă europeană privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radon.

Proiectul lansat de Universitatea „Babeş-Bolyai” prevede, printre altele, efectuarea de măsurători gratuite de radon prin instalarea unor detectoare în 1.000 de case din cinci oraşe – Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Bucureşti – pe o durată de şase luni, pentru a se stabili concentraţia de radon existentă. Perioada de implementare a proiectului este septembrie 2016 – august 2020.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor.

„Forajele făcute au accentuat problema pe plan local”

Inginerul Mircea Goloşie a luat parte, pe plan local, la proiectul legat de monitorizarea concentraţiilor de radon, şi spune că forajele, în special cele petroliere din judeţ, au amplificat problema în Timiş.

„În judeţ, zonele cu concentraţiile cele mai mari au coincis cu arealele în care s-au făcut foraje. Toate aceste săpături au amplificat problema, scoţând la suprafaţă, prin apă, acest gaz foarte periculos. Eu am lucrat pe plan local cu echipa de la Cluj, şi în zone precum Gătaia sau Sacoş am găsit în case niveluri de radon dezastruos de mari”, ne-a declarat inginerul timişorean.