IPP cere Comisiei de cod electoral adoptarea de măsuri de creşterea transparenţei în procesele electorale, inclusiv la sumele cheltuite în campanii de serviciile de securitate pentru protecţia candidaţilor şi de partide pentru publicitate electorală, la repartizarea secţiilor de vot în străinătate.

IPP anunţă, printr-un comunicat de presă, citat de Mediafax, că aproape 12 milioane de români au participat la alegerile pentru desemnarea viitorului preşedinte al României, dar cifra ar fi putut fi mult mai mare dacă autorităţile române ar fi făcut mai multe eforturi atât la nivelul difuzării informaţiilor publice cu privire la procedura de vot pentru acest tip de scrutin, cât şi la nivel organizatoric.

Guvernul, instituţia care a organizat alegerile, a alocat aproape 200.000.000 de lei, formând chiar şi o Comisie pentru Transparenţă cu scopul de a legitima deciziile de alocare a resurselor mai sus menţionate, declară reprezentanţii IPP. Menţionând, însă, că, prin simpla înfiinţare a unei comisii, Guvernul nu asigură premisele stabilirii unui climat de transparenţă şi încredere în alocarea resurselor pentru alegeri.

IPP a arătat că nenumărate persoane din diaspora, în contextul în care secţiile de vot au fost insuficiente pentru a face faţă numărului de votanţi români din străinătate, au cerut informaţii publice despre eforturile Guvernului în această direcţie, iar lipsa răspunsului Guvernului a creat o serie de nemulţumiri la nivelul alegătorilor.

Creşterea transparenţei la nivelul tuturor celor implicaţi în campanile electorale este necesară în continuare, mai ales în domenii-cheie: buget, administrativ, finanţarea partidelor. Astfel, IPP consideră că trebuie transparenţă la bugetul alocat presei de stat pentru campanii de informare cu privire la alegeri, precum şi grupurile ţintă vizate, la sumele cheltuite de serviciile de securitate pentru protecţia şi deplasarea în campanie a candidaţilor.

În privinţa finanţării partidelor politice, IPP doreşte ca la sumele şi sursele din care provin finanţările partidelor/candidaţilor participanţi la alegeri să fie stabilit unui format (template) pentru a permite o raportare consistentă şi comparabilă la nivelul tuturor entităţilor politice implicate în alegeri, iar partidele să ofere o detaliere mult mai concretă a sumelor plătite pentru publicitatea electorală.

Autoritatea Electorală Permanentă, mai spun cei de la IPP, trebuie să prezinte un calendar precis al controalelor efectuate în timpul campaniei electorale cu privire la respectarea legislaţiei privind finanţarea şi să instituie un sistem simplu de raportare a neregulilor pe care le pot semnala cetăţenii. AEP, opinează aceştia, trebuie să dezvolte un registrul electoral astfel încât fiecare cetăţean să poată să verifice online sau offline în maximum şapte zile de la ziua unui scrutin dacă altcineva a votat în locul lor, acest registru oferind şi indicaţii precise privind secţia de votare la care un votant poate să voteze iar, în cazul în care nu se află în localitatea în care se află secţia de votare la care este arondat, ce alte opţiuni are pentru a vota.

De asemnea, IPP apreciază că trebuie transparenţă şi în negocierea de către Ministerul Afacerilor Externe cu partidele şi organizaţiile neguvernamentale interesate a repartizării secţiilor de votare din străinătate, atât din punct de vedere numeric cât şi din punct de vedere al locaţiilor.

IPP precizează că-şi va înainta propunerile AEP şi instituţiilor publice centrale implicate în procesul electoral, conisderând că au impact determinant asupra încrederii cetăţenilor în corectitudinea alegerilor, deci „nu trebuie operate în grabă, cu puţin timp înaintea viitorului scrutin”.