Investițiile publice, mai puține ca la începutul crizei

“Deja e puțin probabil ca Timișul să mai beneficieze de bani de investiții de la Guvern în următorii ani”

asfaltDin punct de vedere al valorii investițiilor finanțate de către Guvern, România s-a întors în perioada când începea criza economică, și austeritatea bugetară era cuvântul de ordine. Pe lista tot mai rarefiată a investițiilor finanțate din bugetul de stat Timișul și Timișoara nu-și mai găsesc loc, și deja există scepticism cu privire la posibilitatea ca în următorii ani să se mai aloce de către Guvern bani pentru vreo investiție majoră în vestul țării.

Investiții tot mai puține

Ponderea cheltuielilor pentru in­vestiții în produsul intern brut a atins anul trecut nivelul minim din ultimii șa­se ani, respectiv 5,1%. Aceste cheltu­ieli includ cheltuielile de capital, pre­cum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse inter­ne și externe. Mai prost nu se stătea nici în 2008, la începutul crizei, când se aloca din buget pentru investiții suma de 26,7 miliarde de lei, adică 5,2% din produsul intern brut.

Aceste cheltuieli pentru investiții făcute prin bugetul statului au un rol foarte important în stimularea crește­rii economice. Sub efectul angaja­men­telor excesive asumate pe zona de protecție socială și al presiunilor pentru reducerea deficitului bugetului general consolidat sub pragul de 3% din produsul intern brut, însă, acestea au avut de suferit. De fapt, pentru in­vestiții, Guvernul pare să se bizuie tot mai mult pe finanțările externe. Pon­derea sumelor alocate către proiecte finanțate din fonduri externe neram­bursabile a urcat în ultimii ani, de la 0,54% din PIB până la 2,25% din PIB în anul 2012, nivel la care s-au plafo­nat în 2013.

Acestea au ajuns să reprezinte peste 44% din investițiile angajate prin bugetul general consolidat. Ceea ce exprimă o dependență puternică de finanțarea externă pentru dezvol­tare. De fapt, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, Statul român conta, în anul 2013, pe 17.311 milioane lei din fonduri externe nerambursabile post-aderare. La finele anului, s-au contabilizat doar 13.994,1 milioane lei, de unde a rezul­tat un gol de finanțare de 3.316,9 mi­lioane lei, adică echivalentul a 0,53% din PIB.

Chiar dacă se plănuia să se atragă anul trecut mai mulți bani din finan­țări externe, printr-o activitate de ex­cepție pe zona proiectelor care trebu­ia să respecte strict metodologia euro­peană pentru a primi finanțare exter­nă, banii pentru investiții au fost mult mai puțini decât în anul 2011– an de vârf în materie de investiții făcute de Stat, atât pe partea de cheltuieli de ca­pital, cât și pe partea de cheltuieli afe­rente programelor cu finanțare ram­bursabilă. După schimbarea puterii, nivelul acestora din urmă s-a prăbușit pe parcursul ultimilor doi ani la ceva mai mult de 40% din nivelul maxim de 2,11 miliarde lei consemnat în 2011.

Conform unor specialiști în poli­tici macro-economice, efectul pentru dezvoltarea de ansamblu a economiei a recurgerii sistematice la tăierea bani­lor de investiții, util pentru echilibra­rea fiscală pe termen scurt, este unul net defavorabil pe termen mediu și lung.

Timișul și Timișoara, absente în ultimii ani de pe lista investițiilor

Deși în campania electorală se promitea că, atâta vreme cât la condu­cerea județului Timiș și a municipiului Timișoara se vor regăsi reprezen­tanți ai actualei coaliții de guvernare, se vor aloca mai mulți bani pentru inves­tiții pe plan local, lucrurile s-au întâm­plat exact pe dos. Bugetul pe 2013 devenise unul al marilor promisiuni, după ce pe parcursul anului 2012 noii reprezentanți ai administrației locale, dar și parlamentarii U.S.L. au dat asi­gurări că, datorită conlucrării repre­zentanților locali și centrali ai Puterii 2013 va fi pentru Timiș și Timișoara anul marilor proiecte. Proiectul de bu­get aprobat a dezumflat toate promi­siunile.

Municipiul Timișoara, de pildă, nu a apărut cu bani alocați pentru niciu­nul dintre marile proiecte promise și asumate în campania electorală.

La sfârșitul lui 2013, intuind că povestea se va repeta și în acest an, liderii administrației locale și județene au tatonat terenul, sugerând cumva deznodământul confirmat după adopta­­rea bugetului pe 2014. „Timișul este un județ care nu stă să aștepte bani de la bugetul de stat. Timișul este un județ care dă bani la alții”, spunea președin­tele C.J. Timiș, Titu Bojin. Acesta adăugase că șansele de materializare pentru proiectele de interes major de la nivel de județ depind de „perspica­ci­tatea președinților de Consilii Județe­ne și a parlamentarilor locali” de a iden­tifica surse de finanțare. „Dacă vreau să realizez un drum de zece kilometri cu fonduri de la Guvern, îmi va lua ze­ce ani, însă dacă realizez același pro­iect cu bani din credit, el se poate face în doi ani”, și-a motivat Titu Bojin in­teresul pentru identificarea unor surse de finanțare alternative.

Același discurs a fost adoptat și la Primăria Timișoara, primarul Nico­lae Robu menționând că “în noi înși­ne trebuie să găsim soluții ca să ne fie mai bine”, adăugând că este o dată în plus important să se valorifice șansele de dezvoltare ale orașului prin buna sa ancorare la nivel regional. “Putem co­menta că este injustă situația de la ora actuală, dar nu are sens să ne lamen­tăm. Nu e corect și nu e drept în raport cu Timișoara. Ocup, însă, o funcție ad­ministrativă și am promis că voi fa­ce niște lucruri, pe care le voi face așa cum am început: repede și bine. De un­de fac eu rost de bani, e sarcina mea. Orice în plus față de aceste priorități e secundar și periferic”, și-a exprimat primarul Nicolae Robu punctul de vedere. Precizând, însă, că „lucrurile vor merge înainte într-un ritm accele­rat, așa cum s-a întâmplat și până acum”. Adică, apelând la investiții din venituri proprii și la prefinanațări de proiecte europene. “Vom continua să fim aplicanți foarte serioși pe proiecte din exercițiul programatic 2014 – 2020”, a mai precizat Nicolae Robu. Aceste declarații în avanpremieră pregăteau concluziile triste ale adoptării bugetu­lui pe anul 2014, când, din nou, Timi­șoara nu a primit niciun leu pentru investiții.

Parlamentari de Timiș, în silenzio stampa. Cu o excepție.

Cert e că majoritatea parlamenta­ri­lor nu au fost deranjați de această pro­­blemă. De la tribuna Senatului sau a Camerei Deputaților, au existat chiar luări de poziție precum cea a deputatu­lui P.S.D. Cătălin Tiuch care ținea să declare că “avem un buget echilibrat, care proiectează o viziune realistă asu­pra obiectivelor strategice pe care Gu­vernul U.S.L. și le-a asumat, un buget din care se desprinde cu ușurință efor­tul constant de a repara ce au lăsat gu­vernările anterioare prin aplicarea unor politici iraționale de austeritate, acom­paniate de îndatorare, risipă, dezordine și dispreț față de resursele publice”.

Și deputatul P.S.D. Sorin Stragea preciza că “legea bugetului 2014 repre­zintă modul în care Guvernul a înțeles să îndeplinească îndatoririle funda­mentale ale unui Guvern, un mod de a accentua responsabilitatea și legătura directă dintre cei care administrează în mod temporar funcțiile publice și cetățenii care plătesc taxe și impozite și care beneficiază și trebuie să benefi­cieze de aceste servicii publice, absolut esențiale intr-o societate modernă”. Sorin Stragea a fost pe aceeași lungi­me de undă cu colegul său de partid, de­putatul Gheoghe Ciobanu, care decla­ra că bugetul pe 2014 este centrat, prin­tre altele, pe “alocarea de resurse finan­ciare pentru dezvoltarea infrastructurii și crearea de noi locuri de muncă” și “re­pararea unor inechități sociale gra­ve, prin creșterea pensiilor, a salariului mi­nim pe economie de la 800 de lei la 900 de lei, a veniturilor medicilor rezi­denți și a salariilor profesorilor debu­tanți”.

La Camera Deputaților doar depu­ta­tul P.D.L. Cornel Sămărtinean a adus în discuție realitatea legată de lipsa alocării de bani pentru investiții în Timiș, precum și respingerea în serie a amendamentelor legate de aces­te investiții: “În calitatea mea de depu­tat, ales în circumscripția electorală nr.37 Timiș, am prezentat în plenul reunit amendamentele referitoare la problemele județului pe care îl repre­zint.

ConstantinStefan SanduDin păcate, toate amendamente au fost respinse, atât în comisiile de specialitate, cât și în plen, majoritatea U.S.L.-istă considerându-le neimpor­tante, deși Timișoara contribuie după București cu cei mai mulți bani la bu­getul Statului”.

Perspective deloc optimiste

Pe plan local, deja există scepti­cism cu privire la faptul că regula “zero lei pentru investiții în Timiș și Timi­șoara” se va schimba în următorii ani. “Declarativ, există intenții și speranțe. Faptic, sunt doar niște minciuni rosto­go­lite de la an la an. În 2012 ni s-a spus că în 2013 se vor aloca bani pentru inves­tiții pe plan local, în 2013 s-a spus că în 2014 investițiile Timișoarei nu vor mai fi uite și tot așa, ajungem îndată la 2015. În momentul de față nu am nicio spe­ranță că lucrurile se vor îndrepta. Deși cu toată austeritatea invocată, văd că în alte părți se poate, se alocă bani pen­tru investiții. La Brașov sunt bani pentru stadioane, la Craiova se face Spital Regional. Timișul și Timișoara par să fie într-o altă țară.

Marius Martinescu portretPe plan local se vorbește de ani de zile de construc­ția unui spitale regional, și tot se transferă dintr-o parte în alta acel teren de pe Calea Torontalului, fără să se facă nimic. Totul se reduce la promisiuni. Eu sunt sceptic că Timișoara va primi vreun leu pentru investiții și în anii următori”, spune consilierul local P.D.-L. Ștefan Constantin Sandu.

La Consiliul Județean, consilierul P.D.-L. Marius Martinescu spune că decizia conducerii administrației jude­țene de a contracta la început de an un credit de 200 de milioane de lei pentru investiții dovedește faptul că nici nu există perspective legate de posibilita­tea primirii unor bani de la Guvern pen­tru investiții. “Nici anul acesta, nici anul trecut nu s-au primit bani de la Guvern, Timișul nu se regăsește pe nicio listă de investiții a Ministerului Dezvoltării. Și asta probabil pentru că în adminis­trație avem la conducere oameni re­marcabili, foarte bine văzuți la Bucu­rești. De aceea ne împrumutăm la bănci pentru investiții. Și se va vedea, cred, și în ceea ce privește acest credit, care vor fi firmele spre care se vor îndrepta banii”, susține Marius Martinescu.

 

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro