Intrarea în conservare a Semmering-ului bănăţean, echivalentă cu sfârşitul acestuia

Lideri de sindicat avertizează că, dacă intră în conservare Semmering-ul, “în jumătate de an nu mai rămâne nici piatra de sub şine”

semmering 2CFR a încercat din nou să găsească un concesionar pentru cea mai spectaculoasă cale ferată din estul Europei – aşa-numitul Semmering Bănăţean – obiectiv care ar trebui să facă parte din strategia turistică a Timişului. Dacă nu va identifica nici de această dată un investitor pentru ruta Oraviţa – Anina, linia ar putea fi închisă, procesul de conservare fiind considerat de sindicaliştii din sistem echivalent cu dezafectarea totală a liniei.

 

Ultimele încercări, înaintea închiderii

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a încercat din nou în aceste zile să găsească eventuali concesionari pentru tronsoane de clare ferată ce depăşesc, ca lungime totală 900 de kilometri. Printre acestea se numără şi celebrul Semmering Bănăţean, calea ferată Oraviţa-Anina, din portofoliul Regionalei CFR Timişoara, socotită una dintre cele mai frumoase atracţii turistice din estul Europei.

Dacă nici de această dată CFR nu va putea identifica, după toate formalităţile aferente licitaţiei, un investitor serios, care să închirieze tronsonul prin  Bursa Română de Mărfuri pe o perioadă de patru ani, probabil că se va analiza posibilitatea închiderii liniei. Care, susţin reprezentanţii Ministerului Transporturilor, ar genera pierderi. Acestei linii de cale ferată, emblematică pentru Banat, nu i s-a acordat însă niciodată o şansă printr-o strategie turistică eficientă şi coerentă, ce ar fi trebuit derulată măcar printr-un parteneriat între Consiliile Judeţene Timiş şi Caraş-Severin. În lipsa acestei strategii, acum au mai rămas în picioare doar două variante: concesionarea sau închiderea. Sindicaliştii din sistemul feroviar susţin că, în cea de a doua variantă, “conservarea” ar însemna de fapt dezafectarea totală a liniei.

“Linia va deveni rapid un morman de fiare vechi, ce vor fi sustrase de pe tot traseul, aşa cum se fură acum tot ce se mai poate din Combinatul de la Anina. Când se spune că se închide activitatea în vederea conservării, nu ne putem aştepta decât la chestiuni precum cele din Remiza Lugoj, unde aceeaşi închidere pentru aşa-zisă conservare a însemnat abandonare, dezafectare şi distrugere. Dacă se va închide Semmeringul Bănăţean, acesta va fi sfârşitul acestui traseu feroviar unic în Europa”, spune Ioan Boloş, liderul timişean al Sindicatului Mecanicilor de Locomotivă.

Acesta întreabă, retoric, câte obiective similare au mai fost închise şi apoi redeschise? “Şi este dureros faptul că până acum nimeni nu a dat socoteală pentru aceste distrugeri în masă ale patrimoniului României. Şi cum pot miniştri ai Transporturilor, ca Ludovic Orban, să iasă acum şi să facă pe moraliştii, când pe vremea lor s-au pierdut bunuri precum Hotelul Astoria, de lângă Gara de Nord din Bucureşti, pentru o datorie de 15.000 de euro?”, se mai întreabă liderul sindical.

De aceeaşi părere, legată de consecinţele unei închideri pentru “conservare” a Semmeringului Bănăţean, este şi Constantin Petreanu, preşedintele Uniunii Sindicatelor “Drum de Fier” Timişoara:“Dacă se intră cu această linie într-o aşa-zisă conservare, estimez că în maximum jumătate de an dispare şi piatra de sub şine. CFR nu are angajaţi care să păzească acest traseu, şi nici resursele pentru a angaja firme de pază în acest sens. Deci linia s-ar dezafecta rapid. Culmea este că în celebrul Masterplan general de transport Semmeringul Bănăţean apare ca linie de turistică. Dar acest lucru nu e suficient, dacă nu se face absolut nimic pentru ea.”

O linie emblematică pentru Banat

Anina şi Oraviţa se întinde, pe 33 de kilometri, una dintre cele mai celebre atracţii turistice ale Banatului, şi, totodată, unul dintre cele mai vechi sectoare de cale ferată de pe actualul teritoriu românesc. Inaugurată în 1863, calea ferată Anina – Oraviţa este o prelungire a „liniei cărbunarilor”, dintre Oraviţa şi Baziaş, deschisă în anul 1854.

Calea ferată care leagă Oraviţa de Anina  este prima cale ferată montană, de ecartament normal, de pe teritoriul României, şi asta chiar dacă atunci când a fost construită şi dată în exploatare, Banatul aparţinea de imperiul Austro-Ungar.

Această rută este administrată de Regionala de Căi Ferate Timişoara, împreună cu operatorul de transport feroviar călători CFR Călători.

Această porţiune de cale ferată care străbate Munţii Aninei este supranumită Semmering-ul bănăţean pentru că are destul de multe asemănări cu calea ferată Semmering, din Austria, construită între anii 1845 – 1854, cu o lungime totală de 40 de kilometri, între Glognitz şi Mürzuschlag, pe o diferenţă de nivel de 388 de metri. De-a lungul traseului Oraviţa – Anina, în lungime de 33,4 kilometri, sunt şapte gări, 14 tuneluri (cu o lungime totală de 2.084 de metri) şi zece viaducte (cu o lungime totală de 843 de metri). Diferenţa de nivel faţă de cel din Austria este de 340 de metri. Cel mai lung tunel este de 660 de metri, în zona Gârlişte, iar cel mai înalt viaduct are 37 de metri, este în zona Jitin şi este unul din cele mai înalte viaducte de cale ferată de la noi din ţară.

La momentul construcţiei, monumentala realizare tehnică şi inginerească asigura transportul cărbunelui, al produselor prelucrate industrial şi al călătorilor între localităţile Anina şi Oraviţa, puternice centre economice în acea perioadă. De-a lungul existenţei sale, calea ferată a funcţionat fără întrerupere, contribuind din plin la dezvoltarea economică şi socială a zonei şi devenind unul dintre simbolurile imagistice, nu numai ale Munţilor Aninei, dar şi ale judeţului Caraş-Severin şi ale întregului Banat, fiind martorul tuturor perioadelor de avânt sau de decădere a acestor locuri.

Datele tehnice care descriu acest obiectiv monument istoric sunt neobişnuite chiar şi pentru zilele noastre, cu atât mai mult pentru jumătatea secolului XIX, când această realizare era de-a dreptul impresionantă.

Traseul Semmering-ului bănăţean pleacă din Gara Anina spre nord, trecând printre ruinele spectaculoase ale fostei mine de cărbune. Urmează urcuşul pe versantul stâng al râului Gârlişte, care formează, de asemenea, un sector de chei. Prima staţie se numeşte chiar Gârlişte, iar a doua este Ciudanoviţa, un vechi centru de exploatare a uraniului, cu mine închise. Între Anina si Ciudanoviţa se desfăşoară cel mai spectaculos sector de cale ferată, cu zece viaducte şi 14 tunele. Cele trei perechi de trenuri care circulă astăzi între Anina şi Oraviţa au un rol mai mult turistic, C.F.R. preferând să utilizeze numai vagoane vechi, scurte. De altfel, infrastructura nici nu permite introducerea de material rulant modern, din cauza curbelor foarte strânse şi a îngustării tunelelor.

De când minele de la Anina au fost închise, pentru CFR acest traseu nu mai este rentabil, existând planuri de trecere pe segmentul de linii neinteroperabile, lucru care să ducă la închirierea ei către concesionari privaţi. Un calcul al Regionalei Timişoara arăta că, pentru secţia de circulaţie Anina – Oraviţa se obţine un venit mediu lunar de aproximativ 3.856 de lei pe lună şi cheltuieli medii lunare de aproximativ 194.256 de lei pe lună, ceea ce generează o pierdere financiară lunară de 190.400 de lei. Din această sumă, Ministerul Transporturilor suportă lunar 98.000 de lei. În acest sens, li se cerea şi autorităţilor locale implicarea, pentru ca această linie să se nu se închidă.

Aceasta cu toate că din anul 2004, Semmering-ul bănăţean a fost clasat ca monument istoric de interes general, grupa A, fiind integrat ca atare în Lista monumentelor istorice.

Alternative de salvare

Daniel Vighi in SemmeringŞi unii oameni de cultură din Timişoara s-au implicat în acţiuni de susţinere a salvării Semmering-ului bănăţean. De exemplu, scriitorul şi universitarul timişorean Daniel Vighi, preşedinte al Asociaţiei Culturale Ariergarda, cere că această cea mai spectaculoasă cale ferată din România poate fi salvată prin turism. Mai mult decât atât, pentru a sprijini concret demersurile de revitalizare a turismului cultural în zona Semmering-ului bănăţean, Daniel Vighi a iniţiat şi un proiect ce vizează organizarea în zonă a mai multor expediţii culturale.

Primul pas a constat într-o expediţie culturală organizată recent, în cadrul căreia Daniel Vighi – care a fost însoţit de Viorel Marineasa, Ioan Gropşian, Cristian Gabriel Ghinea şi Daniel Luca – a lecturat, în aer liber, într-o zonă de pe traseul vechii linii de cale ferată, pagini din volumul Lume fără cer, aparţinând lui Virgil Birou, primul roman modern al Banatului, apărut în 1947.

Pe lângă această iniţiativă, o asociaţie din Timişoara, Civis Voluntaris, a realizat chiar un proiect numit „Turism feroviar în Banatul Montan”, care a propus un nou produs turistic local – turismul feroviar montan – cu două trasee turistice tematice: traseul feroviar turistic Oraviţa – Anina şi traseul feroviar turistic Anina – Reşiţa.

În plus, pentru că nu se ştie cât va mai rămâne deschis acest traseu feroviar unic în Balcani, în ultima perioadă vin destul de mulţi turiştii să prindă o ultimă călătorie pe Semmering, arătându-şi în acest fel dezacordul cu privire la eventuala înstrăinare sau distrugere a liniei. E, poate, un semnal de alarmă dar şi un protest inedit faţă de intenţiile de închidere. Iar faptul că trenurile au început să circule pline pe acest traseu dau peste cap argumentele legate de pierderile generate. E o situaţie la care “strategii” planului de rentabilizare nu s-au gândit şi un semn că nu întotdeauna se asistă pasiv la distrugerea unor valori naţionale.

Print Friendly, PDF & Email