Internet în sate fără canalizare, un proiect împotmolit la jumătate

Proiectul Ro-Net, care vizează realizarea de conexiuni de internet de mare viteză cu o valoare totală de 100.000 de euro pe localitate este abia la jumătate, deşi trebuia terminat în 2015. DNA se interesează de implementarea lui.

 

Un răspuns elocvent

La jumătatea acestui an, deputatul USR de Timiş Cătălin Drulă a cerut Guvernului lămuriri oficiale legate de Proiectul Ro-Net, lansat în 2014 şi care trebuia finalizat în 2015.

„Obiectivul acestui proiect a fost să aducă internet în 783 de localităţi, până la sfârşitul anului 2015. În momentul de faţă proiectul nu este încă finalizat, iar România este pasibilă de corecţii financiare din partea Comisiei Europene”, avertizează Cătălin Drulă.

Proiectul are ca scop reducerea decalajului digital între mediul urban şi cel rural prin construirea unei infrastructuri naţionale de internet de bandă largă în zonele considerate albe, care nu au o astfel de infrastructură. Sunt vizate 35 de judeţe, printre care şi Timişul. Raportat la bugetul proiectului, aceasta înseamnă peste 100.000 de euro pentru fiecare localitate inclusă în acest programul de informatizare, în condiţiile în care multe din ele încă au drumuri de pământ şi reţele de canalizare incomplete.

Răspunsul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a venit abia zilele trecute şi confirmă problemele serioase legate de acest proiect implementaat pe jumătate. „Stadiul fizic al proiectului, potrivit raportărilor asumate de concesionar, este realizat în proporţie de aproximativ 55 %, iar stadiul financiar este de peste 22%, aflându-se în pregătire şi etapa premergătoare fazei de operare (concesiune), perioadă ce se va derula pentru o durată de cel puţin 18 ani, potrivit prevederilor contractului de concesiune încheiat”, transmit reprezentanţii ministeriali.

Conform acestora, proiectul este monitorizat şi există deschidere „pentru identificarea oricăror soluţii care să permită accelerarea procesului de  implementare şi recuperarea decalajelor faţă de calendarul iniţial, generate de ridicarea cu întârziere a clauzelor suspensive şi de obţinerea aprobării fazei a doua.”

Proiectul a fost estimat la 369,5 milioane de lei, cu TVA inclus (adică 83 de milioane de euro), în implementarea acestuia fiind implicat şi fostul premier Sorin Grindeanu, în calitate de ministru de resort. Toată reţeaua de internet de mare viteză de la sat trebuia să fie gata din 2015.

Zonele din Timiş incluse în contract sunt în număr de 17. Este vorba de localităţile Partoş, Babşa, Sângeorge, Sacoşu Mare, Paniova, Crai Nou, Lăţunaş, Remetea Mică, Ohaba Lungă, Butin, Şemlacu Mare, Herneacova, Stanciova, Crivina de Sus, Ficătar, Zgribeşti, Cadăr.

Teoretic, în toate aceste localităţi lucrările aferente proiectul Ro-Net sunt în derulare. Numai că, după cum probabil Sorin Grindeanu a putut afla şi în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, o bună parte din ele sunt zone albe nu numai raportat la comunicaţii. Aici există probleme mult mai stringente de infrastructură – de la drumuri de pământ până la reţele incomplete de canalizare şi apă. Probleme care cu siguranţă s-ar fi putut remedia sensibil cu echivalentul a 100.000 de euro.

În plus, mai sunt alte lucruri care par să fie ignorate de proiectul în sine. În primul rând, şi în localităţile timişene incluse, o bună parte din tineri au migrat spre oraş, rămânând pe loc bătrâni ataşaţi de gospodării. Or, e greu de crezut că Ro-Net, cu tot cu bugetul generos alocat, îi va transforma în utilizatori frecvenţi de internet. În plus, argumentul că, prin această investiţie, vor fi atrase investiţii importante, e discutabil. Un investitor are mai multe reţineri din cauza unei infrastructuri rutiere dezastruoase, decât din cauza lipsei internetului de mare viteză.

Deputatul PNL de SIbiu Mircea Cazan, unul dintre parlamentarii care au adresat de-a lungul timpului interpelări Guvernului cu privire la controversele legate de implementarea proiectului Ro-Met, confirma faptul că în multe din aceste localităţi erau mult mai stringente nevoile legate de realizarea unor alte tipuri de infrastructură, de bază, până a se ajunge la infrastructura de comunicaţii. E vorba de infrastructura rutieră, de drumuri, de reţele de apă şi canalizare. Acesta anunţă că va cere din nou,o informare oficială legată de derularea proiectului.

 

Implementare în 2017, pe baza unui studiu din 2012

Fără să ţină cont de graficul întârziat al proiectului, fără bani de la stat, operatorii privaţi au început, între timp, să acopere în proporţie tot mai mare aceste „zone albe” vizate de proiect.

„Dacă proiectul Ro-Net a început pe baza unui studiu realizat în anul 2012 privind definirea «zonelor albe», între timp dintre aceste zone identificate la acel moment, o parte au fost acoperite cu reţele de către operatori, fără ajutorul Statului. Practic, cererea a cerut dezvoltarea acestor reţele. Ne propunem să mai facem un inventar al zonelor albe din România, să-l actualizăm”, declară conducerea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

Legat de utilitate făcea o declaraţie edificatoare în 2015 şi Sorin Grindeanu, în calitate de ministru pentru Societatea Informaţională: „Utilizator de internet în adevăratul sens al cuvântului este cel care intră cel puţin o dată sau de două ori sau foloseşte acest serviciu pe săptămână. Deşi, pentru noi, pare un pic aşa absurd, cam jumătate din populaţia României în acest moment nu este utilizatoare de internet în adevăratul sens al cuvântului.. Motivele sunt mai multe, unul pe care-l văd şi la care se lucrează în acest moment este cel legat de anumite zone albe pe care în continuare le avem în România. Un alt motiv cred că este totuşi un procentaj mare faţă de media UE a populaţiei rurale în România şi faptul că poate lipsa de informare în ceea ce înseamnă serviciile de acest tip este mai mare în acele zone decât în zonele urbane”.

 

Nepotriviri între declaraţiile ministeriale

Ca şi în cazul lucrărilor de infrastructură, şi în cazul acestui gen de proiecte fiecare Guvern a venit cu propriul calendar. La mijlocul anului, fostul ministru al Comunicaţiilor, Augustin Jianu, preciza că Ro-Net ar putea fi finalizat în acest an. După schimbarea de conducere, actualul ministru de profil, Lucian Şova, spune că proiectul este de abia pe la jumătate, dar nu anunţă un termen de finalizare.

Teoretic, acest proiect, cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, trebuia să fie gata din 2015.

 

DNA, pe fir

Cu privire la Ro-Net există, totuşi, o certitudine: în 4 iulie 2016, procurorii DNA Piteşti au demarat cercetări penale în baza unei plângeri cu privire la derularea proiectului. Ca atare, în acest caz urmează să se vadă cum va evolua nu doar proiectul, ci şi dosarul de la Piteşti.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro