Doi medici, şefi de secţie la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară din Timişoara, atrag atenţia asupra dezastrului din acest spital. Unde nu există niciun angiograf funcţional, urgenţele cardiologice fiind trimise spre alte centre din ţară, unde se fac operaţii la aproape 30 de grade Celsius, cât înregistrează temperatura în blocul operator, unde medicii introduc în frigidere aparatele de analize, pentru ca acestea să funcţioneze, şi unde există riscul ca activitatea să fie întreruptă.

Prof. dr. Marian Gaspar , şeful Secţiei Chirurgie Cardiovasculară, şi prof. dr. Petru Deutsch, şeful Secţie Anestezie şi Terapie Intensivă din cadrul Institutul de Chirurgie Cardiovasculară din Timişoara, atrag atenţia, printr-un comunicat de presă trimis redacţiei, că Institutul este în dificultate de a-şi mai desfăşura activitatea din cauza defecţiunilor tehnice şi a lipsei de materiale şi medicamente.

În sălile de operaţie, spun cei doi, clima specială, veche de 22 de ani, nu mai funcţionează, astfel că temperatura ajunge până la 29 de grade Celsius, în condiţiile în care, în sălile de operaţie pe cord, trebuie să fie  18 – 20 de grade Celsius. În aceste condiţii, personalul medical transpiră, transpiraţia care cade în câmpul operator crescând foarte mult riscul de infecţii. Iar pentru pacienţi această situaţie duce la vasodilataţie şi la pierderea de lichide prin transpiraţie.

„Este o problemă veche, care a fost sesizată în repetate rânduri atât Conducerii Institutului, cât şi Ministerului Sănătăţii”, spune prof. dr. Marian Gaşpar.

Aceeaşi problemă este şi în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, unde, după operaţiile pe cord, pacienţii rămân o zi sau două şi unde trebuie să suporte temperaturi de 29 de grade Celsius. Aparatele de analize, Astrup, declară Petru Deutsch, nu mai funcţionează în aceste condiţii, aşa că medicii le introduc în frigider pentru a putea face cu ele analizele speciale. „Acolo este clima centralizată, renovată în urmă cu doi ani, dar care s-a defectat din cauza mentenanţei proaste (peste iarnă a îngheţat instalaţia). În ciuda unui aparat de climă instalat într-una din săli, temperatura este de nesuportat”, adaugă medicul.

Din 2012, când a fost finalizat corpul de clădire C al spitalului, unde sunt două săli de operaţie mari de 60 mp, cu circuite aseptice, spaţiu pentru sterilizare, fiecărui ministru al Sănătăţii i-au fost solicitate fonduri pentru dotarea sălilor de operaţie, cu mese chirurgicale, lămpi operatorii, pompe de circulaţie extracorporală, aparate de anestezie, monitoare şi instrumentar medical, pentru a opera în condiţii mai bune. „De fiecare dată ne-au spus că nu sunt bani sau ne-au promis că vor face tot ce se poate la rectificarea bugetară”, declară cei doi medici. Şi atrag atenţia asupra faptului că sălile de operaţie noi şi noul spaţiu pentru sterilizare au rămas tot goale, neputând fi folosite.

De asemenea, lipsesc materialele specifice şi medicamentele: medicaţia anestezică, heparina, protamina, antibioticele, seringile, pansamentele, „pe motiv că nu sunt bani suficienţi şi am depăşit fondurile pentru luna respectivă”.

Or, în cazul unei operaţii pe cord, spune Marian Gaşpar, dacă lipseşte fie şi o canulă care costă câţiva lei, nu se poate opera. În aceste condiţii, adaugă medicul, numărul de operaţii pe cord a scăzut de la patru pe zi, respectiv 830/an, câte au fost făcute în 2009, la 600-700/an. „Mereu auzim că am depăşit numărul de operaţii alocate pe lună. Pacienţii şi urgenţele nu vin după contractele cu Casa de Asigurări, ei vin pentru că trebuie operaţi”, subliniază Marian Gaşpar.

Lucrurile nu stau mai bine nici la Secţia de Cardiologie Intervenţională, atrage el atenţia, acolo unde vin urgenţele, pacienţii cu infarct miocardic şi unde sunt investigaţii pacienţii cardiaci. „Nu sunt materiale suficente. Există liste lungi de aşteptare pentru pacienţi. Sunt trei aparate de angiografie: unul este defect, unul funcţionează (pe care lucrează, 16 ore pe zi, toţi cardiologii) , iar de cel al treilea, nou, instalat de un an de zile, venit pe fonduri europene, prin Academie, nu se atinge nimeni pentru că este pentru «Cercetare». Stă nefolosit. Mai puţin şi iese din garanţie”, declară cei doi medici.

Săptămâna aceasta, mai spun ei, singurul angiograf funcţional a intrat în revizie, spitalul rămânând fără niciun aparat funcţional, pacienţii cu infarct, urgenţele cardiologice fiind îndrumate către alte centre din ţară, la Bucureşti, Cluj, Târgu Mureş sau Iaşi.

„Am transmis acest mesaj în dorinţa de a fi înţeleşi de către partea oficială şi de către pacienţi şi susţinuţi în rezolvarea problemelor administrative. Nu dorim să fie fie un scandal mediatic şi nici să se trimită controale care doar constată şi nu rezolvă nimic. Din teamă de repercusiuni, cei care ar trebui să ia decizii administrative, se abţin”, mai spune cei doi şefi de secţii din cadrul Institutului de Chirurgie Cardiovasculară din Timişoara.