Incubatorul de afaceri Incuboxx, tot gol după opt luni de la inaugurare

Proiectul, iniţiat de fosta administraţie timişoreană, este, în opinia unor consilieri, un exemplu tipic de intenţii bune puse în practică într-un mod catastrofal

Incuboxx2Ceea ce se dorea a fi cel mai mare centru IT&C din vestul ţării, Incubatorul de afaceri Incuboxx, realizat în urma unui proiect al fostei administraţii Ciuhandu este în continuare gol, după mai bine de opt luni de la inaugurare. Realizat din fonduri europene, cu cofinanţare de la bugetul local, Centrul are o probabilitate mare, spun unii aleşi locali, să rămână gol şi pe viitor, din cauza proiectului iniţial, conceput dezastruos.

 

Încercări de salvare a proiectului

Confruntată cu nenumărate constrângeri legate, spun mai mulţi consilieri locali, de forma neinspirată a proiectului iniţial, actuala administraţie a încercat prin diverse modalităţi să resusciteze investiţia în Incubatorul de Afaceri Incuboxx şi să o facă funcţională, pentru scopul pentru care a fost realizată. Deocamdată, fără succes. Centrul stă gol de mai bine de opt luni şi, conform unor aleşi locali, nu există şanse prea mari ca în viitorul apropiat situaţia să se schimbe. Primăria Timişoara caută în continuare o firmă dispusă să presteze servicii de administrare și management a clădirii Incuboxx, pentru că este necesar să se găsească un administrator în prima fază, pentru ca apoi să se poată trece la alocarea de spaţii către firmele IT care ar fi trebuit să ocupe imobilul.

Ciprian JichiciConsilierul local PNL Ciprian Jichici spune că, din punctul său de vedere, proiectul, aşa cum a fost conceput de fosta administraţie, a plecat din start cu o serie de deficienţe care sunt foarte greu de remediat acum: „În primul rând, este vorba de gradul de ocupare asumat în proiect, În mod normal, aşa cum s-a procedat la majoritatea investiţiilor similare, ar fi trebuit să se prevadă o perioadă de graţie de 1-3 ani, şi abia după aceea să se asume obligaţia unui grad de ocupare. Aşa cum stau lucrurile, mă îndoiesc că se va ajunge într-un an la un grad de ocupare de 50%, aşa cum s-a asumat prin proiect”.

În al doilea rând, spune consilierul timişorean, care lucrează în domeniul IT, în proiectul iniţial se prevedea o limită a cifrei de afaceri pentru firmele care urmau să ocupe spaţii în Incuboxx de 10.000 de euro pe an. Ceea ce însemna o cifră de afaceri pe angajat de 850 de euro pe lună, ce nu acoperea nici măcar salarizarea la un nivel de pornire în domeniul IT. „Sunt destule elemente de natură să confirme că acest proiect a fost conceput de oameni care nu au nici în clin nici în mânecă cu domeniul IT. Am tot încercat, de-a lungul timpului, să modificăm acest proiect, încât să-l facem fezabil, însă fiind vorba de un proiect cu finanţare europeană, liniile principale trebuie să rămână aceleaşi cu cele convenite în proiectul aprobat iniţial”, menţionează Ciprian Jichici.

În opinia sa, nu va fi uşor să se găsească un administrator pentru această clădire, în condiţiile în care în criteriile de calificare a firmei de administrare, impuse de forma proiectului, se prevede ca administratorul să preia integral riscul de nerealizare a obiectivelor proiectului, ceea ce înseamnă că, în caz de eşec, ar trebui să ramburseze toţi banii – adică, sume de sute de ori mai mari decât cele obţinute din activitatea de administrare. „Am îndoieli că în aceste condiţii se va găsi o firmă dispusă să-şi asume o asemenea responsabilitate. Sunt prevederi contractuale care nu au nicio logică, din punct de vedere economic. În aceste condiţii, Incubatorul ar putea rămâne gol şi în perioada următoare, şi e păcat, pentru că este o oportunitate bună, şi este şi momentul pentru proiecte adresate sectorului de IT”, ne-a declarat Ciprian Jichici.

Soluţii ce trebuie identificate rapid

Primăria Timişoara inaugura, în primăvara anului trecut Centrul de afaceri IT&C Incuboxx, ce ar fi trebuit să găzduiască firme ce activează în domeniul IT&C, aflate la început de drum sau în curs de consolidare.  Cum clădirea este tot goală, costurile de întreţinere sunt în continuare suportate de Municipalitate.

Clădirea, considerată una dintre cele mai moderne şi avangardiste construcţii din ţară, a costat 17.7 milioane de lei, şi se spera că va fi, conform discursurilor de la inaugurare, o “structură locală de sprijinire a afacerilor pentru încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale, într-un domeniu de importanţă strategică pentru dezvoltarea Timişoarei – tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile”.

Construită în regim de demisol, parter şi patru etaje, cu o suprafaţă de 6.311 metri pătraţi şi, în urma unei administrări comune, asigurate de Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica şi Primăria Timişoara, clădirea ar fi trebuit să  ofere absolvenţilor de informatică şansa de a porni o afacere proprie într-un spaţiu adecvat, cu facilităţi adecvate, la preţuri bune. Acest capitol distinct al afacerii nu a fost lămurit de la început, plecându-se cu ideea că acest Centru Incuboxx ar urma să găzduiască zeci de firme, antreprenori ce activează în domeniul IT&C la început de drum sau întreprinderi în curs de consolidare, şi că firmele care ajung acolo trebuie să plătească ori o sumă modică, plus utilităţi, ori doar utilităţi.

Controversele legate de Incuboxx nu s-au legat doar de proiectul în sine, ci şi de aspectul clădirii, considerat de unii consilieri locali ca unul industrial, ce nu-şi are locul într-o zonă central a Timişoarei. “Aşa o clădire nu are ce căuta în centrul unui oraş cu pretenţii. După ce că în ultima vreme se construieşte puţin, se construieşte şi cu aspect de ieftin, şi anapoda”, se menţiona în plenul Consiliului Local.

Susţinătorii proiectului, în forma în care e acum, declară că respectiva clădire reprezintă un proiect avangardist, inclusiv prin materialul neconvenţional folosit pentru geamuri. Construcţia este dotată cu geamuri din policarbonat multistrat care împiedică lumina să strălucească din monitoarele calculatoarelor şi izolează termic birourile.

Potrivit oficialităţilor timişorene, Incuboxx este prima clădire de acest fel din România. Acestea mai spun că, pe lângă un spaţiu generos destinat birourilor sau parcării subterane şi supraterane, clădirea are în dotare panouri de căţărare, bucătărie cu cantină şi sală de fitness cu duşuri.

Teoretic, în centru pot fi găzduite peste 50 de firme mici şi mijlocii, iar pentru cei care sunt la începutul afacerii există posibilitatea de a se extinde şi de a obţine mai mult spaţiu. Noua clădire este dotată cu spaţii pentru recepţie, spaţii pentru birouri – preincubare, 28 pentru incubare, 24 pentru consolidare, 2 birouri “all inclusive”, spaţii pentru organizarea de evenimente – sală expoziţională, 2 săli de conferinţă care se pot uni într-o singură sală, trei săli de seminar şi alte trei de şedinţă, un birou preincubare, spaţii pentru consultanţă şi contabilitate. În plus, există inclusiv birouri dotate cu tehnică de calcul şi aparate multifuncţionale.

Deocamdată, însă, nimeni nu pare să se înghesuie, şi, dacă nu se va rezolva rapid problema administrării, a angajaţilor şi a lipsei firmelor chiriaşe, Primăria s-ar putea trezi în acest an cu o gaură în buget provocată de obligaţia restituirii banilor europeni investiţi în acest obiectiv. După care ar rămâne pe inventar cu o clădire nefuncţională.

Print Friendly, PDF & Email

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro